Convorbirile americano-ruse „2+2” pe fundal de tensiune diplomatică

La ultimul summit G8 la Lough Erne in Enniskillen, în Irlanda de Nord (iunie 2013)

Disensiunile țin de politica internă și externă, dar și de recenta decizie a Moscovei de a-i acorda azil temporar fugarului Edward Snowden.


Intrevederea de vineri dintre secretarul de stat american John Kerry si omologul său rus Serghei Lavrov, ca si cea dintre ministrii apărarii din cele doua ţări, se desfăşoară într-un climat tensionat în relațiile dintre Washington si Moscova. Decizia Casei Albe de a contramanda reuniunea la vîrf de la Moscova cu preşedintele Vladimir Putin, din luna septembrie, a fost un moment important al inrautatirii relatiilor dintre cele doua ţări. Disensiunile dintre ele sunt legate si de chestiuni de politică internă si externă, ca și de recenta decizie a Moscovei de a-i acorda azil temporar lui Edward Snowden, fostul colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate americane, care a publicat informatii secrete despre programul american de monitorizare a comunicatiilor prin internet şi pe care Statele Unite vor să il judece pentru spionaj si furt de documente secrete. In cursul serii, preşedintele Barack Obama are anunţată o conferinţă de presă în care va vorbi despre relaţiile ţării sale cu Rusia şi despre ameninţările teroriste.

Pe agenda discutiilor Kerry-Lavrov şi Hagel-Şoigu se află chestiuni de securitate internaţionale, de la scutul defensiv

Secretarul de stat american John Kerry discutînd cu ministrul de externe Serghei Lavrov la Bruxelles în aprilie 2013

anti-rachetă din Europa pînă la situaţia din Siria. In ambele aceste subiecte importante ale agendei internaţionale Washingtonul si Moscova au opinii total diferite. Moscova susţine regimul preşedintelui de la Damasc, Bashar al-Assad, in timp ce Statele Unite sprijina opoziţia armată. In ceea ce priveste scutul anti-rachetă, Rusia afirmă că el reprezintă a ameninţare la adresa securităţii sale si doreşte garanţii internaţionale că nu va fi folosit împotriva ei. Statele Unite spun raspicat că acest scut este unul defensiv si ca nu reprezintă nici un fel de ameninţare la adresa Rusiei.

Disensiuni există si in ceea ce priveste respectarea drepturilor omului in Rusia. Intr-un articol publicat astazi de Washington Post, fostul premier al Rusiei între 2000 si 2004, Mihail Kasianov,

Mihail Kasianov

un important lider al opoziţiei democrate, salută decizia preşedintelui Barack Obama de a contramanda intrevederea cu Putin de la Moscova şi susţine ca este un gest care are importante semnificatii pentru societatea civila din Rusia.

Kasianov aminteste despre incalcarea brutala a drepturilor omului in Rusia, despre intimidarea organizatiilor societăţii civile, procesele şi agresarea liderilor opoziţiei si a simpatizantilor acestora, legislaţia impotriva minorităţilor sexuale, și face referință si la cazul Serghei Magnitki, avocatul mort in detenţie in 2009. „Statele Unite si ceilalţi parteneri democratici nu mai pot tolera astfel de actiuni”, scrie fostul premier. In aceste conditii, el crede ca „resetarea” relatiilor dintre cele două ţări nu mai poate fi posibila.

In articolul citat, Kasianov aminteste şi de nevoia de legitimitate internaţională de care are nevoie regimul Putin. Daca întrevederea Obama-Putin ar fi avut loc, ea ar fi fost folosita pentru a arata ruşilor importanţa politicii administraţiei şi respectul de care se bucura pe arena internaţionala, in ciuda tituror criticilor si protestelor intrene.

Pe de alta parte, mai aminteste fostul premier, echipa din jurul preşedintelui Putin ar fi înţeles că preşedintele american dă dovada de slabiciune şi ca politica Rusiei din fosta sa zona de influenţă nu intereseaza Statele Unite şi Moscova ar fi fost prezentată ca elementul puternic, ferm şi important.

In opinia lui Kasianov, actuala abordare a Statelor Unite va atrage dupa sine anumite costuri, fiind multe domenii in care Moscova si Washingtonul au interese comune, dar, prin semnalul puternic trimis intregii lumi este o investitiţie pe termen lung, care s-ar putea dovedi „inteligență”.

Legislaţia rusa impotriva minorităţilor sexuale a provocat proteste in Statele Unite si apeluri pentru boicotarea jocurilor Olimpice de la Soci, din iarna 2014, și îngrijorări în legatura cu securitatea sportivilor si a echipelor care ii insoţesc. Administraţia Obama a anunţat că nu ia in considerare boicotarea competiţiei sportive. Moscova, pe de altă parte a dat asigurari că această legislaţie nu va funcţiona si la Soci, pe perioada jocurilor Olimpice.

Ministrul sporturilor Vitali Mutko la o întîlnire pregătitoare pentru Jocurile Olimpice de la Soci

Ministrul rus al sporturilor Vitali Mutko a declarat: „Pot sa va asigur ca Jocurile Olimpice vor avea loc la cel mai inalt nivel. Drepturile tuturor cetăţenilor vor fi apărare, dar, desigur, legile fiecarei ţări trebuie respectate. Dar spun din nou, aceasta lege nu ii va afecta pe sportivi: veniţi la competiţie!”

Declaraţia ministrului sporturilor nu face decit sa demonstreze ca in Rusia lui Vladimir Putin a reinceput sa funcţioneze sistemul din trecut, in care străinii au alte drepturi în raport cu populatia ţării. In epoca sovietica ei aveau acces la magazine speciale, la restaurante speciale etc., pentru ca imaginea URSS sa nu fie cea adevarată si sa fie abil manipulata în exterior…