„Am petrecut aici patru ani plini de provocări, foarte interesanţi...”

La sfârșit de mandat șeful delegației Uniunii Europene în Moldova, Dirk Schuebel, a făcut astăzi o vizită în studioul Europei Libere de la Chișinău, unde ne-a acordat un interviu consemnat de Valentina Ursu.

Europa Liberă: Pentru că aţi consolidat relaţia între Chişinău şi Bruxelles, preşedintele Nicolae Timofti v-a oferit una din cele mai înalte distincţii ale ţării, Ordinul de onoare. Cum apreciaţi acest gest din partea autorităţilor moldovene?

La ceremonia de la Chișinău...

Dirk Schuebel: „E o mare onoare pentru mine să fiu decorat cu o distincţie atât de înaltă din partea preşedintelui Republicii Moldova. Este o recunoaştere nu doar a muncii mele, dar a muncii depuse de întreaga Delegaţie a Uniunii Europene şi a colegilor mei, Ambasadorii ţărilor membre UE la Chişinău. Doar colaborând în echipă am reuşit să fim puternici şi să oferim susţinerea necesară Republicii Moldova în calea sa spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ce nu cunosc moldovenii despre diplomatul occidental Dirk Schuebel?

Dirk Schuebel: „De fapt, cred că ştiţi totul despre mine. Sunt prezent pe reţeaua de socializare Facebook şi discut cu toţi cei care îşi doresc să comunice cu mine într-un mod civilizat şi nu cred că mai este loc de secrete. Am făcut tot posibilul pentru a-mi orienta abilităţile spre îmbunătăţirea relaţiilor între UE şi Republica Moldova şi pentru a face mai prosperă această ţară.”

Europa Liberă: Care a fost primul lucru la care v-aţi gândit când aţi aflat că urmează să lucraţi în Republica Moldova?

Dirk Schuebel: „Situaţia a fost puţin diferită pentru că, de fapt, eu am fost cel care şi-a înaintat candidatura la această funcţie, de aceea m-am gândit mai devreme ce am de făcut aici. Pot să spun că aşteptările mele au fost îndreptăţite. Am petrecut aici patru ani plini de provocări, foarte interesanţi şi cred că avem şi anumite realizări în această perioadă.”

Europa Liberă: Aţi ştiut doar că se află între Ucraina şi România înainte de a veni în această funcţie la Chişinău?

Dirk Schuebel: „Vizitasem Republica Moldova anterior. Am fost aici în 2003, 2004 şi 2005 în vizite de afaceri, din partea Comisiei Europene, deci cunoşteam ţara un pic, deci ştiam la ce să mă aştept. Desigur, atunci când vezi lucrurile în detalii înţelegi că pot fi diferite, uneori mai bune, alteori mai proaste. ”

Europa Liberă: V-aţi născut în Germania. Dacă v-aţi fi născut aici, în R. Moldova, pe acest pământ, cu ce v-aţi fi ocupat?

Dirk Schuebel: „E o întrebare dificilă, însă cel mai probabil aş munci în aceeaşi sferă, în serviciul public, în special domeniul care ţine de afacerile externe. Cred că atunci când faci ce poţi mai bine, reuşeşti să fii cu adevărat de folos ţării.”

Europa Liberă: Care sunt asemănările şi care sunt diferenţele între moldoveni şi europeni?

Dirk Schuebel: „De fapt, şi cetăţenii R. Moldova sunt europeni, prin urmare pot vorbi doar despre diferenţele dintre cetăţenii acestei ţări şi altor ţări europene. În primul rând ar fi mentalitatea, însă acest lucru se datorează şi poziţionării geografice, un cetăţen dintr-o ţară nordică diferă de unul din sud. De asemenea, trecutul Dvs sovietic are şi el un impact asupra comportamentului cetăţenilor. Cred însă că apropiindu-vă de ţările Uniunii Europene, aceste diferenţe vor fi mai puţin vizibile pe viitor.”

Europa Liberă: Dle ambasador, aveți regrete legate de perioada şederii în R. Moldova în aceşti patru ani?

Dirk Schuebel: „Desigur, pot spune că mi-aş fi dorit să realizăm mai multe decât am realizat până acum, însă uneori e bine să fii mulţumit cu rezultatele obţinute, reieşind din situaţia de aici, reieşind din faptul că în aprilie 2009 R. Moldova nu era atât de departe, poate, de un conflict mai mare. Dacă punem aceste condiţii în capul locului, cred că ţara s-a dezvoltat destul de bine. A rămas un stat pacifist, negocierile privind conflictul transnistrean s-au mişcat în direcţia potrivită, desigur nu atât de mult pe cât ne-am fi dorit noi. Poate, acesta ar fi regretul meu: că nu am putut să înaintăm mai mult în schimbările sociale, politice şi economice. Acelaşi lucru pot spune şi despre reglementarea transnistreană. Oricum, avem şi aici anumite realizări.”

Europa Liberă: Au existat locaţii sau situaţii în care să vă permiteţi câte „o ieşire” din limitele limbajului diplomatic?

Dirk Schuebel: „Uneori, atunci când vizitez satele Republicii Moldova şi nu sunt în lumina reflectoarelor, pot să-mi permit să las diplomaţia puţin la o parte, şi să vorbesc despre lucruri mai personale pe care în alte situaţii nu le-aş aborda. Însă, sunt cazuri când mi-ar plăcea să spun lucrurilor pe nume dintr-o perspectivă mai personală, însă din păcate acest lucru nu este posibil în public şi nici statutul de Şef al Delegaţiei Uniunii Europene nu îmi permite.”

Europa Liberă: Cum credeţi, de ce R. Moldova rămâne cea mai săracă ţară din Europa?

Dirk Schuebel: „Nu sunt sută la sută sigur dacă Republica Moldova este chiar cea mai săracă ţară din Europa, acest lucru

În studioul Europei Libere

se reflectă doar în unele date statistice. Însă, iarăşi, văd că mulţi moldoveni au câte două slujbe, unii s-ar putea să nu fie angajaţi legal în câmpul muncii, alţii lucrează în afara ţării şi trimit bani acasă, deci ar trebui şi aceste momente luate în considerare.

Evident însă, R. Moldova nu este o ţară prosperă. Cred că motivul ţine de trecutul sovietic al ţării, atunci când economia statului a fost distrusă şi, prin urmare, este foarte greu să porneşti lucrurile de la început, astfel încât să oferi produse de calitate şi să fii competitiv pe alte pieţe.

Eu cred că suntem pe calea cea bună şi dacă vor continua reformele, iar oamenii vor avea puţină răbdare, în zece ani aici va fi mai bine decât acum.”

Europa Liberă: Poate fi considerată Moldova o punte între Vest şi Est?

Dirk Schuebel: „Absolut, e o legătură între Vest şi Est. Moldova a devenit un punct de atarcţie atât pentru vizitatorii din Federaţia Rusă şi alte ţări din Est. Recent, aţi fost vizitaţi de preşedintele Turkmenistanului. De asemenea, nu duceţi lipsă de vizitatori din Vest. Moldova e ca un pod de legătură între Vest şi Est. Cred că puteţi să profitaţi de această oportunitate şi să deveniţi „un element” de legătură.”

Europa Liberă: Şi dacă o avantajează acest element, că este o punte de legătură între Est şi Vest, integritatea teritorială poate fi o problemă cu soluţie găsită?

Dirk Schuebel: „Desigur, nu este bine că ţara nu este unită, că reglementarea conflictului transnistrean nu a evoluat cum ne-am fi dorit. Oricum, eu cred că Moldova a făcut tot posibilul pentru aceasta. Pot remarca faptul că s-a înaintat în dialogul şi relaţiile cu Uniunea Europeană. Poate, în viitorul apropiat, vom vedea şi încheierea unui Acord privind Regimul Liberalizat de Vize între Republica Moldova şi UE. Toate aceste realizări ar putea determina unii cetăţeni din stânga Nistrului să ceară paşaport moldovenesc, dacă ţara obţine un regim fără vize cu UE.”

Europa Liberă: Geopolitic, geostrategic, cine ar avea mai multe interese în această zonă: Moscova, Bruxelles-ul sau Washington-ul?

Dirk Schuebel: „Eu cred că toate ţările sunt interesate într-o cooperare mai apropiată cu Republica Moldova. Evident, Statele Unite fiind mai îndepărtate, cred că Moscova şi Bruxelles-ul ar fi mai interesate de această cooperare, reieşind din apropierea

Ambasadorul american William H. Moser

geografică. Oricum, cunoscându-i pe colegii mei americani, în special pe dl. ambasador Moser, pot spune că sunt preocupaţi şi interesaţi de viitorul R. Moldova, iar vizita vicepreşedintelui american Joe Biden, a demonstrat acest lucru.”

Europa Liberă: În formatul de negocieri „5+2” SUA şi UE ar trebui să devină mediatori în soluţionarea conflictului transnistrean?

Dirk Schuebel: „Am spus-o de foarte multe ori că Statele Unite şi Uniunea Europeană ar trebui să fie mai mult decât observatori la negocieri. Suntem gata să ne asumăm un rol mai proeminent în acest dialog şi sper că mai devreme sau mai târziu toate părţile implicate în negocieri vor fi de acord că SUA şi UE au nevoie de o poziţie mai avansată. Oricum, putem spune că Uniunea Europeană joacă un rol important în aceste negocieri inclusiv prin suportul financiar pe care îl oferă R. Moldova şi, în special, pentru reglementarea conflictului.”

Europa Liberă: În Constituţie este consfinţit că R. Moldova este o ţară neutră, iar într-o tara neutră nu trebuie să existe baze militare străine, de aceea problema privind prezenţa contingentului militar rus de menţinere a păcii ar trebui să fie rezolvată. Când, cum şi în ce condiţii?

Dirk Schuebel: „Eu cred că este evident că niciodată nu este bine să ai prezenţa armată străină pe teritorul propriei ţări. Prin urmare, mai devreme sau mai târziu, această problemă urmează să fie rezolvată. Oricum, noi suntem gata să contribuim şi sperăm că în comun vom reuşi să ajungem la un consens care să vizeze şi prezenţa trupelor militare ruse.”

Europa Liberă: Dle Ambasador, Sunt voci care afirma că UE ţine cont în mod exagerat de poziţia Moscovei atunci când îşi formulează politicile în raport cu R. Moldova. Dvs ati avut rolul de „intermediar” sau „curier” între Bruxelles şi Moscova în probleme ce ţin de R. Moldova?

Dirk Schuebel: „Nu, evident că nu. Am avut relaţii foarte bune cu colegii mei din Federaţia Rusă şi cu dl Muhametshin, care este o persoană foarte pozitivă. Însă nu este de competenţa ambasadorilor să rezolve probleme politice mari, prin urmare cred că reprezentanţii sediilor noastre centrale reuşesc să soluţioneze anumite situaţii mai bine decât noi, cei de pe loc.”

Europa Liberă: De ce autorităţile de la Tiraspol nu au încredere în clasa politică de la Chişinău?

Dirk Schuebel: „Pe de o parte, cred că această situaţie poate fi înţeleasă. Pe parcursul ultimilor 22 de ani malul drept şi cel stâng nu s-au apropiat, ba din contra. Pe de altă parte, cred că atât administraţia de la Tiraspol, cât şi cetăţenii din regiunea transnistreană ar fi mai dispuşi să pună la punct negocierile dacă malul drept ar fi mai atractiv din punct de vedere economic. Cred că îmbunătăţind situaţia economică a ţării, inclusiv prin intermediul Acordului de Asociere pe care în scurt timp îl vom parafa şi apoi realiza, poate malul drept ar fi mai atractiv pentru partea transnistreană şi, în acest fel, va exista o dorinţă de a soluţiona conflictul mai repede.”

Europa Liberă: Dar de ce în soluţionare conflictului transnistrean se vorbeşte mai multe despre importanţa rolului pe care îl are Federaţia Rusă şi nu Uniunea Europeană?

Dirk Schuebel: „De fapt, Federaţia Rusă a jucat un rol important de la început şi Uniunea Europeană, oficial, s-a alăturat negocierilor în 2005, când a fost creat formatul de negocieri „5+2”. Atunci SUA şi UE au fost acceptaţi ca şi observatori. De atunci pot spune că Uniunea Europeană a avut un rol crescând în soluţionarea conflictului şi în dependenţă din ce surse vă informaţi puteţi vedea că şi alte părţi au un rol important de jucat.”