Nicu Popescu: „Reformele şi transformarea R. Moldova într-un stat european trebuie să continue cu o viteză constantă şi până la Vilnius, şi după Vilnius.”
Premierul Iurie Leancă este citat cu declarația că Republica Moldova nu simte vreun fel de presiuni din partea Federației Ruse, care i-ar respecta alegerea de integrare europeană. Primul ministru a vorbit luni seara la televiziunea TV7 de la Chișinău, pe fundalul blocajului vamal la granița ruso-ucraineană văzut drept o încercare a Rusiei de a descuraja avântul european al Ucrainei. Valentina Ursu l-a întrebat pe fostul consilier guvernamental, Nicu Popescu, astăzi analist la Institutul Uniunii Europene pentru Studii de Securitate dacă Rusia poate presa totuși Republica Moldova și dacă Republica Moldova poate rezista.
Europa Liberă: Domnule Popescu, cum ar trebui să fie pregătită Republica Moldova, autorităţile de la Chişinău pentru acest important summit de la Vilnius, din toamna acestui an?
Nicu Popescu: „Republica Moldova în linii mari deja este pregătită pentru summit-ul de la Vilnius. Or Moldova deja a finalizat negocierile privind Acordul de asociere şi Zona de liber schimb aprofundată cu UE. Or anume acestea sunt principalele mize ale summit-ului de la Vilnius pentru Republica Moldova. În acelaşi timp, trebuie să ne dăm seama că summit-ul de la Vilnius este pur şi simplu o linie simbolică trasată pe parcursul european al Republicii Moldova. Iar reformele şi transformarea Republicii Moldova într-un stat european trebuie să continue cu o viteză constantă şi până la Vilnius, şi după Vilnius. Deci, în plan formal, Moldova este gata pentru Vilnius. Însă principala miză este implementarea angajamentelor comune dintre Moldova şi UE. Angajamente pe care Republica Moldova şi le-a luat recent sau este pe cale de a şi le lua prin parafarea şi apoi semnarea Acordului de asociere şi trebuie să le implementeze. Or şi implementarea angajamentelor din cadrul zonei de comerţ liber va dura o perioadă destul de semnificativă, câţiva ani, şi este foarte important ca viteza acestor schimbări să fie maximă.”
Europa Liberă: Unii se întreabă de ce se grăbeşte Republica Moldova să ajungă în UE, dacă nu e pregătită din punct de vedere economic pentru a face faţă standardelor impuse de comunitatea europeană.
Nicu Popescu
Nicu Popescu: „Dacă Republica Moldova ar fi fost o Elveţie sau o Norvegie, şi-ar fi permis să aleagă dacă doreşte să se integreze în UE sau nu, pentru că în linii mari situaţia internă ar fi fost suficient de satisfăcătoare. Republica Moldova, din păcate, nu este Elveţia şi nici Norvegia. În acest sens pentru Republica Moldova anume integrarea europeană îi oferă acea disciplină şi acel parcurs, şi acea listă de teme pe acasă care îi vor permite Republicii Moldova să fie mai democratică, mai prosperă. Acest lucru poate fi realizat în condiţiile noastre doar prin integrarea europeană. Este absolut clar că cetăţenii Republicii Moldova preferă să meargă pe drumuri europene, nu pe drumuri eurasiatice, să aibă un sistem de protecţie a sănătăţii mai apropiat de cel european, care este mult mai bun şi mai funcţional decât sistemul de protecţie a sănătăţii actual sau acela moştenit din Uniunea Sovietică, etc.”Europa Liberă: Autorităţile de la Chişinău ar fi incapabile ca să asigure aceste condiţii pentru dezvoltarea unui stat economic prosper?
Nicu Popescu: „Autorităţile de la Chişinău sunt foarte capabile de a face acest lucru, dar evident sprijinul UE e foarte necesar în acest sens. ne uităm şi la alte state central europene, Polonia, Ungaria, Serbia, statele Baltice, care în ultimii 20 de ani au primit asistenţă europeană masivă. Este în interesul UE ca toate aceste state, inclusiv Republica Moldova, să devină nişte parteneri funcţionali, nişte democraţii consolidate, care vor contribui la stabilitatea Europei. În acest sens, împreună, cu ajutorul UE Republica Moldova poate parcurge calea sa spre modernizare mult mai rapid, decât să încerci să o faci singurel, pe propriile resurse.”
Europa Liberă: Cetăţenii ar vrea nişte beneficii economice şi pe termen scurt, nu numai pe termen mediu şi lung.
Nicu Popescu: „Evident. Cred că aceste beneficii încep să se vadă. Or construcţia drumurilor se face, într-o bună parte, datorită asistenţei externe. Troleibuzele noi din Chişinău se fac, într-o bună măsură, datorită asistenţei externe. Reforma Ministerului de Interne, inclusiv modernizarea poliţiei de patrulare, se face prin contribuție externă. Dacă ne uităm mai atent în jur vom vedea că integrarea europeană începe să aducă inclusiv beneficii pe termen scurt cetăţenilor Republicii Moldova. Iar cu cât mai înainte avansăm în această cu atât mai masive şi vizibile vor deveni aceste beneficii.”
Europa Liberă: Cetăţenii cer în primul rând locuri de muncă şi bine plătite.
Nicu Popescu: „Construcţia drumurilor presupune atât crearea de locuri de muncă pe termen scurt, cât mai ales îmbunătăţirea infrastructurii care permite îmbunătăţirea mediului de investiţii. Or deschiderea pieţelor dintre Moldova şi UE prin Acordul de liber schimb va însemna că Republica Moldova va putea exporta mai uşor în UE. Prin urmare, ar putea atrage mai multe investiţii străine care vor crea locuri de muncă. Toate aceste lucruri sunt interconectate şi progresul care se face în relaţie cu UE, evident, chiar pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu, sperăm că va aduce beneficii mult mai clare, în forma mai multor locuri de muncă şi a unor salarii mai bune.”
Europa Liberă: Tot mai mulţi experţi europeni sugerează autorităţilor de la Chişinău că la capitolul lupta cu corupţia, această luptă se duce deocamdată fără rezultate. Ar putea să fie taxată Republica Moldova pentru faptul că nu-i reuşeşte să lupte cu acest flagel?
Nicu Popescu: „Principala modalitate de taxare a Republicii Moldova vine, în primul rând, din interior, prin faptul că şi cetăţenii, şi opinia publică îşi doresc o luptă mai sistematică cu corupţia. A doua modalitate prin care Republica Moldova este taxată este că într-adevăr în condițiile în care corupţia este atât de mare şi sistemul judiciar este atât de disfuncţional şi corupt precum este acum, evident, acest lucru va limita capacitatea Republicii Moldova de a atrage noi investiţii străine, inclusiv în condiţiile semnării unui Acord de liber schimb cu UE. Fără doar şi poate, problema corupţiei rămâne una centrală în primul rând pentru dezvoltarea Republicii Moldova cu efecte nefaste inclusiv pentru procesul de integrare europeană.”
Europa Liberă: Cine poartă mai mare vină persoanele din sistem sau contează mai mult voinţa politică a clasei de la guvernare?
Nicu Popescu: „Şi una şi alta pentru că corupţia poate fi învinsă sau redusă drastic doar printr-un set complex de măsuri care include atât existenţa unei voinţe politice, cât şi lupta foarte sistematică în structurile de stat, dar şi crearea unor condiţii de lucru sau salarii decente astfel încât costul corupţiei pentru birocraţi să fie mult mai mare. Din păcate nu există o singură măsură care poate duce la scăderea corupţiei şi lupta cu aceasta trebuie îndeplinită de o manieră integrată.”
Europa Liberă: Apropierea Republicii Moldova de UE depinde şi de voinţa, dorinţa Kremlinului?
Nicu Popescu: „Nu. apropierea de UE depinde în primul rând de RM, dar evident şi este foarte probabil că Rusia, prin mesaje mai mult sau mai puţin subtile, nu este foarte interesată ca RM să intre ireversibil pe făgaşul integrării europene. Toţi am asistat în ultima săptămână la o criză de proporţii dintre Rusia şi Ucraina, în care o bună parte din exporturile ucrainene pe piaţa Federaţiei Ruse a fost practic blocate prin invocarea unor procedee birocratice excesive şi disproporţionale. Chiar unul din oficialii ruşi a spus deschis că acest tip de presiuni comerciale asupra Ucrainei sunt un avertisment. Sau Ucraina să nu îşi facă iluzii faţă de parcursul său european şi că Ucraina trebuie să-şi dea seama că orice mişcare spre UE va implica presiuni serioase în relaţia sa cu Rusia. Deci, acest tip de avertisment din partea Rusiei faţă de Ucraina cred că trebuie văzut, citit şi interpretat la justa sa valoare nu doar la Kiev, ci şi în alte state din parteneriatul estic care sunt angajate în acest proces de apropiere de UE. Nu este exclus că şi Moldova, dar, probabil, şi Armenia sau Georgia care urmează să semneze acorduri de asociere cu UE se vor ciocni de mesaje din ce în ce mai evidente din partea Rusiei prin care se semnalează faptul că Moscova nu vede cu ochi prea buni procesul de integrare europeană a acestor state. Însă dintre toate aceste state Moldova este cel mai ferm angajată în procesul pro-european, atât din cauza faptului că este primul pe listă statelor datorită performanţelor sale în parteneriatul estic, dar şi din cauza faptului că Moldova este mult mai dependentă comercial de UE decât de Rusia. În acest sens, pentru Republica Moldova din punct de vedere economic este absolut clar că integrarea în spaţiul economic european este prioritatea numărul unu.”
Europa Liberă: Este capabil Chişinăul să nu se lase provocat de anumite forţe din est, din Federaţia Rusă?
Nicu Popescu: „Indiferent de ce va face Chişinăul există riscul unor tensiuni potenţiale chiar dacă Chişinăul se va comporta perfect. În acest sens, nu cred că problema se află la Chişinău.”
Europa Liberă: Prin Transnistria poate fi zădărnicită eurointegrarea Republicii Moldova?
Nicu Popescu: „Eu nu cred că vorbim de zădărnicirea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova ci mai degrabă de nişte tentative de presiuni, tentative de destabilizare a situaţiei şi sursa acestor tentative ar fi o speranţă că procesul de integrare europeană a Moldovei s-ar putea complica. Dar nu cred că miza sau chiar speranţa actorilor externi la această etapă ţine de zădărnicire.”
Europa Liberă: Rolul pe care îl joacă autorităţile de la Tiraspol în această conjunctură politică, când se decide într-un fel viitorul Republicii Moldova, cum îl vedeţi?
Nicu Popescu: „Evident, Transnistria ar juca un rol potenţial în anumite scenarii de destabilizare a Republicii Moldova. Evident, Transnistria este înscrisă în nişte posibile tactici de destabilizare a situației, dar nu cred că nici Moscova, dar nici Tiraspolul pot bloca procesul de integrare europeană, la etapa actuală.”
Europa Liberă: Ce însemnătate are vizita pe care urmează să o efectueze în Republica Moldova Patriarhul Moscovei şi a Întregii Rusie?
Nicu Popescu: „Biserica rusă este foarte bine integrată în metodele de promovare a intereselor politice a statului, Federaţia Rusă. În acest sens, şi vizita Patriarhului trebuie văzută ca parte a politicii ruseşti în spaţiul ortodox post-sovietic, inclusiv Moldova şi Ucraina. Ar trebui să ne aşteptăm la nişte mesaje eurosceptice din partea Patriarhului, la nişte apeluri la solidaritate ortodoxă, eventual nişte atacuri mai mult sau mai puţin voalate la valorile europene. Această vizită, da, este o tentativă de creare a unor sinergii dintre politica religioasă a Federaţiei Ruse cu politica externă şi de securitate a Federaţiei Ruse.”
Europa Liberă: Toamna va fi fierbinte din punct de vedere politic la Chişinău?
Nicu Popescu: „Există un anumit potenţial de tensiuni externe, dar nu cred că se va ajunge la o toamnă fierbinte. Ar fi o toamnă dificilă, dar nu neapărat fierbinte. Până la urmă şi poziţia geografică a Republicii Moldova, dar şi faptul că sunt absolut sigur că forţele politice de la Chişinău sunt destul de responsabile şi mature pentru a se deda unor provocaţii excesive. Cred că acest lucru va permite ţinerea situaţiei sub control.”
Europa Liberă: Până la summit-ul de la Vilnius, chiar de Ziua Independenţei, la 27 august, la Chişinău este aşteptat comisarul european pentru energetică - se va pune baza începerii construcţiei gazoductului Iaşi-Ungheni. Poartă o semnificaţie anume acest lucru?
Nicu Popescu: „Cred că agenda europeană a Republicii Moldova este mai largă decât pur şi simplu acordul de asociere şi pregătirea pentru summit-ul de la Vilnius. Or principalele două subiecte în perioada post-Vilnius vor ţine de asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova, proces care va primi un impuls serios prin lansarea construcţiei conductei de gaz Iaşi-Ungheni. Ulterior, după lansarea construcţiei acestei conducte vom avea nevoie de extinderea reţelei de gaz de la Ungheni spre Chişinău. Eventual, speranța că Republica Moldova ar putea obţine acces la noi surse de gaz prin intermediul reţelei româneşti. În acest sens, dosarul energetic ne va ţine ocupaţi pentru încă 10-15 ani, înainte ca să putem vorbi de o securitate energetică consolidată a Republicii Moldova. În acelaşi timp, inclusiv după Vilnius, un subiect foarte important rămâne procesul de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova. Dinamica actualmente este foarte bună. Cred că speranţa şi în Republica Moldova, şi în UE, şi în rândul prietenilor Moldovei din UE este că la anul Republica Moldova s-ar afla într-o poziţie să obţină liberalizarea vizelor.”