Guvernul român aprobă cel mai controversat proiect minier din istoria ţării: extracţia de aur cu ajutorul cianurilor la Roşia Montană

Guvernul României a dat lumină verde celui mai controversat proiect minier din istoria țării: criticii spun că exploatarea de aur de la Roșia Montană, încredințată unei companii care va lucra cu cianuri, va distruge patru munți și mai multe vestigii istorice. Relatează de la București Sabina Fati.

Guvernul român a introdus pe furiș proiectul de lege prin care ar urma să se reglementeze exploatarea minereurilor de la Roșia Montana. Este vorba despre o mică localitate cu tradiții miniere din Ardeal, in apropiere de Alba Iulia. Proiectul este destul de controversat, fiindcă în baza acestuia, compania canadiano-română Rosia Montana Gold Corporation ar urma să deschidă cea mai mare exploatare auriferă, pe bază de cianuri, din Europa. Va fi deci o exploatare de suprafață, cu o uzină de prelucrare a aurului și argintului, folosindu-se de cianuri, plus un iaz de decantare a substanțelor chimice cu o suprafață de peste 350 de hectare.

Cimitirul inundat de lacul de acumulare

Criticii acestui proiect se referă atât la faptul că o suprafață uriașă din Munții Apuseni va fi compromisă, in ciuda faptului ca aici exista singura galerie de extracție aurifera din perioada romana și un ecosistem unic. Mai multe organizații neguvernamentale au încercat să salveze Rosia Montana prin includerea zonei sub jurisdicția UNESCO, numai că, după cum spunea recent deputatul socialist, Florin Pâslaru, acest lucru nu e posibil fiindcă autoritățile locale se opun. Familiile funcționarilor locali si chiar judeteni se afla pe statele de plata ale firmei canadiano-romane, după cum ne-au spus reprezentanți ai Asociației Albumus Maior, care militează împotriva exploatării cu cianuri.

Rosia Montana Gold Corporation a creat inclusiv o blocada mediatica, plătind reclame in toata presa naționala, in așa fel incit sa nu apăra critici, in schimb advertorialele nu erau marcate si consemnau povesti cu localnici care ar fi fost salvați de compania romano-canadiană. Acum o luna premierul roman, Victor Ponta a anunțat ca negocierile pentru investiția de la Rosia Montana se vor finaliza înainte de începerea sesiunii parlamentare. Proiectul a trecut de guvern si nu va avea nicio problemă să fie adoptat de legislativ unde coaliția formata din socialiști si liberali dețin 70 la suta din voturi.

Potrivit negocierilor exploatarea ar urma să înceapă peste trei ani, in noiembrie 2016, după ce planul urbanistic va fi aprobat, iar participația statului ar urma să crească la 25 la sută din acțiuni (de la circa 20%), însă numai cu condiția emiterii la timp a tuturor autorizațiilor. Altfel spus statul roman primește mai multe acțiuni, dând în schimb autorizațiile pentru începerea exploatării, de pildă autorizația de mediu pe care pînă acum ultimii miniștrii maghiari ai mediului au refuzat categoric să o semneze, dar trocul pare acum posibil.

Cea mai mare temere este legată de un posibil accident ecologic, asemănător cu cel din anul 2000 de la Baia Mare, unde s-a rupt barajul iazului de decantare și în urma poluării cu cianură a Tisei și Dunării au murit 1200 de tone de pești, iar resursele de apă pentru 2 milioane de oameni au fost contaminate.

Potrivit proiectului guvernului, Roșia Montana Gold Corporation va plăti o redevență de 6 la sută din valoarea producției, în natură. Statul nu va câștiga totuși cine știe ce, fiindcă potrivit unor calcule aurul care se va extrage este evaluat la circa 20 de miliarde de dolari, adică suma pe care România a împrumutat-o de la FMI acum trei ani. În schimb zona va fi mutilată definitiv și nu există nicio siguranță că investitorul se va ocupa de conservarea cianurilor după ce va termina cu exploatarea metalelor prețioase.