Vasile Bumacov: „Agricultura Moldovei are nevoie de fonduri europene şi este pregătită să le asimileze”

Agricultura moldovenească s-ar putea pomeni în pragul unor grele încercări dacă Moldova se va integra în zona economică liberă a UE. Dacă aşa este şi cum se pot dezamorsa din timp „bombele”, îl vom întreba astăzi pe ministrul agriculturii, Vasile Bumacov.

Europa Liberă: Previziunea cea mai sumbră în legătură cu asocierea cu UE şi intrarea în zona ei de liber schimb e că agricultura, aşa subdezvoltată, deficitară în tehnologii şi fără standarde de securitate cum e, s-ar putea pomeni sufocată de alimentele din Vest. Probleme ar fi de aşteptat să apară şi pe piaţa estică, care ar putea chiar închide uşa în faţa producătorilor moldoveni, ca răspuns la alegerea politică a Republicii Moldova. Aşa că singura veste liniştitoare deocamdată ar fi un mai mare acces la fonduri europene pentru agricultură. Este un tablou mai mult sau mai puţin aproape de cel ce se prefigurează, dle ministru, sau unul total greşit?

Vasile Bumacov

Vasile Bumacov: Ceea ce spuneţi despre fonduri este absolut adevărat şi este important să facem tot ce e posibil să atragem fonduri pentru dezvoltarea agriculturii. Dar vreau să revin la ceea ce aţi spus înainte de asta. În primul rând piaţa vestică este o piaţă ce face parte din OMC şi aceste lucruri sumbre despre care aţi vorbit nu se pot întâmpla chiar atât de simplu precum încearcă cineva să ne convingă. De fapt discuţiile acestea despre problemele pe care ar putea să le aibă agricultura în caz de integrare europeană fac parte mai mult din acea campanie masivă de intimidare a Republicii Moldova, pentru a-şi schimba intenţiile serioase de a se încadra în acest spaţiu economic. Până voi răspunde mai concret la câteva din aceste lucruri, vreau să vă spun că zilele acestea discutam cu un coleg ministru despre integrarea în UE a Ungariei. Ungaria avea în domeniul agricol nişte companii care erau de fapt monopoliste în est şi aveau enorm de pierdut în caz de zonă de liber schimb şi când au fost întrebaţi despre problemele care pot apărea în caz de semnare a acordului, toţi au răspuns clar: interesul naţional este mai presus decât tot, noi ne vom descurca, important este ca ţara noastră să-şi realizeze acest interes naţional. Şi eu sper sincer că majoritatea agenţilor economici înţeleg acest lucru, dar eu vreau să vă spun altceva: Noi nu suntem primii care facem acest pas şi ar trebui să privim la experienţa celorlalţi care, dimpotrivă, până la urmă toţi au beneficiat. De aceea nu ar trebui să fie acest lucru o sperietoare.

Europa Liberă: În ultimele luni s-au înteţit îndemnurile, fie oficiale, fie făcute într-un cadru mai …din partea unor membri tineri ai UE, cel mai proaspăt l-am auzit de la un înalt funcţionar român, să nu repetăm greşeala de a lăsa piaţa locală neprotejată în faţa importurilor europene. Nu v-aş crede dacă aţi spune că nu cunoaşteţi conţinutul acordului de liber schimb, de aceea am să vă întreb: ce măsuri de protecţie conţine şi ce protejăm în agricultură în primul rând?

Vasile Bumacov: Evident că acest acord conţine tot ceea ce noi am considerat şi am fost capabili să negociem pentru a apăra producătorii în această perioadă de tranziţie. Noi avem o serie de produse considerate strategice şi la ele am păstrat condiţii speciale în caz de import a produselor asemănătoare şi avem domenii unde au fost negociaţi termeni de tranziţie – 7-10 ani. Noi nu putem totuşi la infinit apăra. Oricum noi suntem deja în această piaţă. Aceasta este o utopie să credem că dacă noi ne vom proteja la infinit, vom beneficia. Nu este adevărat. Noi ne vom proteja atât cât am putut negocia în acest acord de liber schimb şi pe multe direcţii este prevăzut, dar până la urmă cel mai important este să atragem fonduri europene pentru a moderniza producerea locală să devină una competitivă.

Europa Liberă: Dle Bumacov, dar cum poate un fermier moldovean de exemplu să intre în competiţie cu unul ceh, scroafele căruia produc câte 33 de purcei pe an, pe când ale celui moldovean - doar 17?

Vasile Bumacov: Credeţi că acum nu suntem în această competiţie? Noi demult suntem în competiţie cu piaţa europeană şi să nu ne facem iluzii că în Moldova suntem într-o rezervaţie şi nu suntem afectaţi de ceea ce se întâmplă în UE. La sigur că suntem. Şi cu cât mai mult vom tărăgăna acest proces, cu atât mai dureros va fi pentru producători această competiţie. Noi oricum nu putem să ne ascundem, nu ne putem separa. De aceea trebuie să facem tot ce e posibil să ajutăm producătorii. Lucrul bun este că UE acordă fonduri pentru acest lucru. Şi eu ştiu un lucru că toţi cei care au trecut prin această experienţă ne spun foarte clar: trebuie să negociaţi cât mai dur surse europene pentru modernizarea agriculturii, domeniului de procesare, fiindcă oricum până la urmă toţi vor beneficia de această piaţă mare, civilizată, cu bani din UE. dar trebuie de înţeles realităţile şi nu de uitat de interesul naţional al ţării noastre.

Europa Liberă: 1 miliard de euro – cam atâta speraţi să putem atrage din fondurile ENPARD ale UE destinate agriculturii deja anul viitor. E o premieră. Până acum nu am avut acces la acest program… Dacă aţi avea un agricultor în faţă, ce i-aţi sugera să facă de pe acum ca să poată spera şi el la aceste fonduri?

Vasile Bumacov: Eu vreau să vă spun că pe parcursul ultimilor ani producătorii agricoli au avut posibilitatea să se pregătească pentru a atrage fonduri în dezvoltare.

Europa Liberă: Să spunem lucrurilor pe nume: nu prea au reuşit deocamdată…

Vasile Bumacov: Ba vreau să vă spun că producătorii agricoli moldoveni sunt acum mai pregătiţi decât mulţi au fost în Europa de Est în momentul în care a venit vorba despre asimilarea fondurilor europene şi nu erau pregătiţi să facă acest lucru. Eu vă asigur: câte fonduri europene vor fi, sută la sută vor fi asimilate. Fiindcă toate proiectele internaţionale în Republica Moldova, toate subvenţiile pe care le acordă statul nostru sunt deja repartizate conform unei metodologii ce coincide sută la sută cu cea europeană. Experienţă deja este, toate structurile noastre şcolarizează, pregătesc, mai ales Agenţia pentru intervenţii şi plăţi în agricultură. Deci, noi suntem foarte bine pregătiţi pentru a atrage fonduri şi avem nevoie de aceste fonduri. Aceasta este cel mai important.

Europa Liberă: Standardele costă foarte scump. Cât timp şi câţi bani ar fi necesare pentru a ne alinia celor europene nu se poate spune cu exactitate probabil. Dar punând mâna pe inimă, ce sectoare credeţi că vor înflori în anii următori şi care vor fi în declin?

Vasile Bumacov: Noi nu putem să separăm domenii în agricultură. Este un tot întreg - procesarea depinde de materie primă, şi invers… Chiar dacă spunem că suntem mai puţin competitivi la sectorul cerealier, probleme la comercializare nu avem nici acum. Dimpotrivă, noi nu avem cantităţile necesare pentru a le livra. Evident că o parte din industria procesatoare încă nu a reuşit să se modernizeze. Standardele noi le avem deja aprobate majoritatea. Acest lucru s-a făcut, noi am beneficiat de sprijin european şi din alte structuri internaţionale. Dar acest domeniu are termeni de tranziţie: 7-10 ani, în funcţie de domeniu. De aceea unde am fost mai vulnerabili, s-au negociat condiţii de tranziţii mai bune, cu păstrarea unor restricţii în piaţă. Noi am avut înţelegerea celor din UE şi am reuşit. Iată aş da exemplul sectorului viti-vinicol, care de fapt cel mai mult ne îngrijora iniţial, fiindcă sunt în competiţie cu producătorii europeni era un mare risc. Dar vedeţi că europenii au fost destul de înţelegători în acest domenii şi nu-au acordat cote foarte bune, pe urmă le-au dublat, iar până la urmă acest comerţ chiar va fi liberalizat în UE pentru vinurile moldoveneşti.

Europa Liberă: Există însă exemple în UE, precum e Slovacia de exemplu, care arată că domenii agricole care au fost protejate, au rămas subdezvoltate, iar celelalte, dimpotrivă, au avansat după principiul „aruncă-l în apă şi o să înveţe să-noate”…

Vasile Bumacov: Vedeţi cât de bine aţi răspuns Dvs. la această întrebare. Fiindcă evident nu poţi păstra la infinit nişte întreprinderi subdezvoltate. Atunci când ai surse europene se vede clar cine se poate adapta la noile condiţii, şi cine nu are nici o şansă. De aceea mai bine oamenii se reorientează spre activitatea în alt domeniu unde pot fi competitivi, decât să ţii întreprinderi necompetitive la infinit.

Europa Liberă: revenind la întrebarea iniţială, pare aproape neverosimil că Rusia ne va lăsa să intrăm teferi în zona economică a UE. Unii cred că e chiar un reflex absolut firesc acela de a pune ţările în faţa unei alegeri – fie cu noi, fie cu Europa. Înţelegem că merele şi prunele moldoveneşti au şi început să aibă probleme cu „Rosselhoznadzor”-ul. Ce s-ar întâmpla dacă toate produsele moldoveneşti ar avea aceiaşi soartă?

Vasile Bumacov: Nu se va întâmpla nimic. Dacă vom fi consecvenţi şi vom explica clar şi celor din Federaţia Rusă că acesta este scopul nostru naţional şi noi vom continua integrarea europeană civilizat, eu nu cred că vom avea probleme în măsura în care acum se vehiculează. Faptul că uneori mai este întors câte un camion, este un proces normal, acest lucru se întâmplă nu numai cu marfă din Republica Moldova. A mai fost şi Turcia, şi alte ţări. Deci, este un proces de comerţ care se întâmplă. Eu consider că noi nu trebuie să ne lăsăm pradă unor provocări, trebuie să fim corecţi şi să ne facem datoria.

Europa Liberă: Dar Rusia ar avea de suferit dacă ar închide mai multe importuri din Moldova?

Vasile Bumacov: Eu nu pot să afirm acest lucru, fiindcă nu am informaţie că Rusia ar intenţiona să oprească importurile. Noi de fiecare dată când am avut probleme am negociat, am discutat, am găsit înţelegere, am rezolvat aceste probleme. Cantitatea de marfă din Republica Moldova nu este una dominantă pe piaţa Federaţiei Ruse şi eu nu cred că Republica Moldova este atât de mult vizată decât alte ţări cu poziţii mult mai serioase pe piaţa Federaţiei Ruse. Eu consider că trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce facem, ce declarăm, pentru ca agricultorii să poată să-şi vândă marfa în Federaţia Rusă. Dimpotrivă, noi trebuie să contracarăm orice încercare din partea unor exportatori, sau a unor asociaţii care încearcă să creeze probleme, să se folosească de această situaţie şi să spună că, iată, ne creează probleme Federaţia Rusă. În primul rând nu trebuie să fie create probleme din partea celor din Republica Moldova.