„Un sat fără şcoală cred că ar muri. Şi atâta cât este şcoala, trăieşte satul”

A sunat clopoţelul pentru începerea şcolii. Emoţiile au fost mari pentru toată lumea: elevi, părinţi, dar şi dascăli. Cum a fost la gimnaziul din comuna Bălănești, raionul Nisporeni ne spune Svetlana Chirtoacă, directoarea școlii.


Europa Liberă: Doamnă directoare, un nou an de studii e cu dispoziţie bună, nouă, cu vechi probleme?

Svetlana Chirtoacă: „Cu dispoziţie bună. În primul rând, sîntem fericiţi că ne-au venit elevii odihniţi, cu ochişorii plini de dorinţa de a afla noul, de a fi în ţara cunoştinţelor. Deci sperăm să avem rezultate bune în noul an şcolar.”

Europa Liberă: Aceste reforme preconizate pentru educaţie vă încurajează?

Svetlana Chirtoacă: „Sigur ne încurajează. Este pusă la temelie învăţarea centrată pe elev, învăţarea centrată pe competenţe şi sperăm să creştem o generaţie bine pregătită.”

Europa Liberă: Cum înţelegeţi dumneavoastră o adevărată reformă care ar trebui şi ar putea să dea şi rezultate?

Svetlana Chirtoacă: „Toată atenţia este acordată elevului. Adică noi trebuie să dezvoltăm la elevi nişte competenţe de a se descurca în viaţă.”

Europa Liberă: Şi până acum tot aşa era.

Svetlana Chirtoacă: „Poate că era aşa, dar mai mult profesorul vorbea, mai mult profesorul îi impunea elevului părerea. Acum este invers, adică noi mai mult să îi oferim elevului posibilitatea să înveţe, învăţăm a învăţa singuri, să ajungă la rezultatele pe care şi le doreşte.”

Europa Liberă: Din comună fac parte două instituţii de învăţământ: şi gimnaziul de aici, şi şcoala de la Găureni. În opinia dumneavoastră, se irosesc bani pentru a întreţine şi a doua instituţie de învăţământ?

Svetlana Chirtoacă: „Suntem fiecare cu bugetul aparte. Eu consider că este bine că în satul Găureni este instituţie de învăţământ. Fiindcă un sat fără şcoală cred că ar muri. Şi atâta cât este şcoala, trăieşte satul. În copii trebuie să investim. Nu contează câţi bani se cheltuie pentru aceasta, şcoala trebuie să existe în fiecare sat.”

Europa Liberă: Aici, la Bălăneşti, pentru un copil câţi bani se cheltuie?

Svetlana Chirtoacă: „6.000, cum ne dă statul. Noi ne străduim să facem economie, ne străduim să nu cheltuim fără motive. Dar ne încadrăm în buget.”

Europa Liberă: Elevii de aici se plângeau că totuşi nu au nişte calculatoare mai performante, că ar vrea mai înzestrat să fie laboratorul de chimie, de fizică.

Svetlana Chirtoacă: „Da, ştim lucrul acesta. De la anul nou sîntem chiar că independenţi...”

Europa Liberă: Şi aceasta vă sperie sau, din contra, vă bucură?

Svetlana Chirtoacă: „Nu ne sperie, fiindcă avem în raion două şcoli care au fost pioniere, au încercat şi spun că se descurcă bine. Sperăm şi noi să reuşim.”

Europa Liberă: Şi prioritar unde veţi îndrepta sursele financiare?

Svetlana Chirtoacă: „Sigur, în echipamentul de care avem nevoie, în sala de calculatoare, fiindcă fără tehnologie noi nu putem face carte.”

Europa Liberă: Aveţi cadre didactice suficiente?

Svetlana Chirtoacă: „Avem cadre didactice suficiente. La noi Bălăneştiul a fost direcţionat în pedagogie şi în medicină. Şi de aceea totdeauna am avut surplus de cadre. La noi sînt în sat persoane care stau acasă că nu au ore, aşteaptă ore. Numărul de copii s-a micşorat considerabil. Dacă cu 10 ani în urmă erau 380 de elevi, acum avem 196, în jumate. Şi avem specialişti la toate disciplinele, cu toate că mulţi au plecat, foarte mulţi au plecat şi în Chişinău, şi peste hotare. Avem cadre şi avem cadre bune, pregătite. I-aţi văzut. Dacă luăm vârsta medie, căci am calculat-o, e de 48-50 de ani, adică nu suntem un colectiv îmbătrânit. La noi sunt încă în plină forţă, sunt creativi pedagogii noştri, sunt foarte buni şi toţi din sat.”

Europa Liberă: Aţi vrea salarii mai mari? Pentru că iarăşi, în mediul rural, profesorul e şi în faţa elevului, e şi la coada vacii uneori.

Svetlana Chirtoacă: „Sigur. Foarte mult contează salariile şi este necesar învăţătorul să vină pregătit, timpul lui să fie îndreptat numai spre şcoală. Nu este normal să aibă, într-adevăr, un animal, să aibă pământul acela. El trebuie să citească o carte, să-şi procure o carte, să-şi procure nişte soft-uri.”

Europa Liberă: Un salariu bun ar trebui să constituie cam ce sumă?

Svetlana Chirtoacă: „Ce sumă? Nu ştiu. Măcar 10.000 lei. Cu cât mai mult, cu atât mai bine. Adică şi noi trebuie să fim la nivel înalt. Atunci când ceri, trebuie şi să dai. Nu e cum cer unii: „Vrem salarii, vrem salarii!”, dar ei trebuie să se perfecţioneze, să facă ceva pentru creşterea profesională. Eu mă tem să strig tare: „Vrem salarii mari!”, când ştiu că sunt unii la noua schimbare...”

Europa Liberă: Reticenţi...

Svetlana Chirtoacă: „...reticenţi, da. Reticenţi la schimbare.”

Europa Liberă: Şi cum vă explicaţi acest lucru?

Svetlana Chirtoacă: „Cum ne explicăm? Poate că nu sunt motivaţi, poate că e păcat că acum în capul mesei stă totuşi banul. Şi plecarea aceasta peste hotare, când oamenii au revenit cu bani mulţi şi chiar părinţii se uită la pedagogi mai de sus, că ei au şi bani mai mulţi, şi maşini mai luxoase. Mult mi-aş dori să fie ca pe timpuri, omul să se închine în faţa profesorului, să-şi ridice pălăria.”

Europa Liberă: Deci profesorul să rămână model pentru comunitate, pentru societate...

Svetlana Chirtoacă: „Da. Asta mi-aş dori.”

Europa Liberă: Dar, a propos, pentru că aţi amintit despre plecarea părinţilor peste hotare, vă cer mai degrabă note decât cunoştinţe?

Svetlana Chirtoacă: „Da. Mai degrabă cer note.”

Europa Liberă: E greu să stai în faţa unui părinte şi să-i explici că e mai importantă cartea?

Svetlana Chirtoacă: „E greu. E foarte greu. Şi aş vrea astăzi, nu am făcut-o la careu, să menţionez că e foarte bună totuşi schimbarea din anul acesta care s-a făcut la examenele de BAC. De multe ori, am vrut să fiu corectă la examene şi am încercat să fiu corectă, dar, când am văzut că şcoala mea stă mai jos decât altă şcoală, unde ştiu că nu sunt specialişti, unde ştiu că nu se face mai multă carte ca la noi, m-a împins şi pe mine să procedez olecuţă mai altfel decât cere metodologia şi regulamentul. Acum mă gândesc că şi pe părinţi îi va pune în gardă, cu toate că ei cel mai mult s-au revoltat la rezultatele de la BAC. Nu s-au revoltat copiii precum au făcut-o părinţii şi profesorii. Şi e bine că s-a făcut. Şi vom avea şi noi nişte pârghii, de mici să le spunem că, uite, când vei ajunge în clasa a XII-a, va trebui să nu copiezi. Şi mă bucură foarte mult. Poate şi părinţii atunci se vor gândi: copilul trebuie să facă carte. Nu sunt suficienţi doar banii pe care îi trimit de peste hotare şi le cumpără telefoane mobile, mulţi au fost şi cu tablete. Mă doare atunci când văd un elev care este slab la învăţătură şi poartă o tabletă. Şi noi, profesorii, chiar avem nevoie de ea, să mergem la lecţii cu tehnologii, să le demonstrăm, nu avem posibilitate să avem lucrurile acestea.”

Europa Liberă: Şi părinţiilor vă este greu să le explicaţi că şi acest copiat înseamnă un început de furt?

Svetlana Chirtoacă: „Ne este uşor să le explicăm, dar greu ajunge la ei. Fiindcă ne pun altă întrebare, la întrebările noastre vin cu alte întrebări: „Păi, cine trăieşte mai bine? Noi, că avem bani, sau voi, că cereţi carte, că cereţi să citească?!”. Fiindcă totdeauna venim cu sloganele: „Să aveţi o carte în capul mesei!”, „Să dăruiţi o carte!”, cum a spus-o şi deputata în parlament Maria Ciobanu. Şi eu totdeauna le spun elevilor mei: „O carte să o aveţi!”. Ei spun: „E mai bine să ai un calculator, că acolo tot citesc”, „O tabletă, fiindcă şi acolo găsesc lucruri bune”. Dar niciodată nu va schimba cartea toate aceste tehnologii, cât de performante nu ar fi. Asta este.”

Europa Liberă: Mulţumesc tare mult.