32 la sută dintre candidaţi la examenul de bacalaureat din Moldova în 2013 nu au promovat.
Bursele acordate de România pentru absolvenţii din Republica Moldova erau recent un nou subiect de dispută între preşedintele român Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Este nevoie de mai multe burse, de mai puţine burse, sau de burse pe o durată mai scurtă? Întrebări retorice, pentru că se pare problema a fost „rezolvată” de examenul de bacalaureat din acest an din Moldova: 32 la sută dintre candidaţi nu au promovat, cu 20 la sută mai mult decât în 2012, preciza Unimedia în iulie. Aşa că acum, din 5000 de burse pentru studii în România, au fost luate, pentru moment, numai 1.200, Tamara Grejdean relatează.
Tinerii care şi-au găsit numele în lista afişată recent nu sunt unicii care vor studia la universităţile de peste Prut. Reprezentantul serviciul de presă de la Ministerul Educaţiei din România ne-a spus că mai sunt dosare de analizat şi deocamdată a fost făcute publice rezultate preliminare, pentru a veni în întâmpinarea celor care solicitau informaţii de la minister. Totodată, universităţile care au rămas cu locuri neacoperite vor organiza o sesiune repetată, iar cei care nu au fost admişi pot opta pentru alte specialităţi din oferta iniţială, spune Radu Pascari, directorul Organizaţiei Studenţilor Basarabeni din Timişoara:
„Urmează turul doi, la care cei care nu au intrat în primul tur pot să aplice şi atunci se afişează lista finală cu toţi studenţii etnici români care au intrat la studii. Se ştie că şi în România de când s-au pus camere de filmat şi este mai strict să dai bacalaureatul acum, locurile ocupate de studenţi în universităţi sunt mai puţine.”
Pentru a ajunge la studii în România tinerii bursieri trebuie, mai întâi, să obţină viză după care să vadă când pot obţine un loc de cazare, întrucât facultăţile stabilesc date diferite. Cei mai mulţi dintre tinerii deja admişi vor studia la Iaşi, Galaţi, Bucureşti şi Cluj. O tendinţă vizibilă de mai mulţi ani este că elevii nu merg să studieze în regiunile mai îndepărtate, cum ar fi Timişoara, de aceea şi universităţile de acolo oferă mai puţine burse, conchide Radu Pascari:
„Ministerul când repartizează locurile, repartizează mai mult în oraşele de graniţă. De asta, cele mai multe sunt în Iaşi şi Galaţi şi ei aplică pentru aceste locuri pentru că văd că sunt mai multe şi văd că au mai multe şanse de a intra. Un alt criteriu ar mai fi că sunt mai aproape de casă. Ştiu că mulţi dintre ei cu asta se confruntă că vor să studieze într-un oraş mai aproape de casă.”
Anul universitar în România va începe după 20 septembrie. Astfel, la sfârşitul acestei luni se va şti câţi dintre elevii care au depus dosarele la mai multe universităţi, inclusiv la cele de peste Prut, au ales să plece, crede Ion Ababii, rectorul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie. Pentru a acoperi locul lipsă, rectorul spune că îi va chema pe cei care au rămas în afara concursului de admitere:
„Cei care pleacă trebuie să îşi retragă actele de la noi si vin cei care sunt mai jos, care nu au trecut de concurs, noi îi rechemăm în locul lor. Listele acestea sunt transparente şi el ştie că dacă s-a dus cineva în România, în locul lui vine celălalt şi aşa mai departe. Au fost vreo trei dar nu aveau legătură cu România, unul a refuzat, altul s-a dus în Rusia, cineva a trecut la nişte programe în Germania.”
După a doua sesiune de admitere universităţile din Republica Moldova au afişat în total peste 4300 de locuri neacoperite. Preocuparea ministerului Educaţiei este că numărul lor ar putea să crească dacă studenţii admişi şi aici şi în România, vor alege să plece. Aflat în vizită la Chişinău, premierul român, Victor Ponta a spus că în acest an circa 2800 de tineri au depus cereri pentru a studia în Romania. În opinia sa, în următorii ani oferta de burse nu ar trebui să fie mărită, ci diversificată.