Despre transparența mass-media

Audieri publlice în parlamentul moldovean cu privire la cine și din ce bani finanțează mass-media moldovenească.


Comisia parlamentară pentru mass-media a organizat marți audieri publice referitor la un proiect de lege de modificare a Codului Audiovizualului. Proiectul de lege elaborat de Centrul pentru Jurnalism Independent îşi propune să asigure transparenţa proprietăţii mass-media, adică cunoaşterea publică a persoanelor care deţin anumite instituţii mass-media, dar şi din ce bani sunt finanţate. Relatează Alla Ceapai.

Deocamdată nu este foarte limpede dacă proiectul de lege va acumula suficiente voturi în plenul Parlamentului, nu înainte de a fi discutat mâine în comisia de profil. Marți la audierile publice au participat doar deputaţii liberal-democraţi şi socialistul Ion Ceban. Ei au declarat că vor sprijini proiectul de lege. Preşedintele comisiei de profil, liberal-democratul Chiril Lucinschi, care a făcut public anterior că este proprietarul a cel puţin două posturi de televiziune, TV 7 şi THT-bravo, deocamdată nu este convins că ar exista consens în cadrul coaliţiei de guvernare vizavi de această iniţiativă:

„O să vedem mâine la şedinţa comisiei dacă reuşim să aprobăm raportul, înseamnă că există şi consens.”

Chiril Lucinschi spune că pachetul de documente prin care vor deveni cunoscuţi proprietarii de facto ai instituţiilor media ar urma să fie inclus în variantă finală a proiectului de lege. Copia documentului de constituire şi declaraţia cu privire la asigurarea transparenţei, care sunt prevăzute in varianta actuală a proiectului, nu ar fi suficiente pentru a confirma cine este adevăratul proprietar al unei instituţii media, spune deputatul. În perspectivă, se va discuta şi despre revenirea la situaţia de până la 2010, când o persoană putea deţine doar două frecvenţe tv şi nu 5 cum e în prezent, a mai adăugat Lucinschi.

Democraţii, care la părerea multora ar avea cele mai multe motive să nu susţină acest proiect, pentru că unul din fruntaşii partidului, Vlad Plahotniuc, ar deţine mai multe trusturi de presă şi deocamdată nu se grăbeşte să recunoască, nu au participat astăzi la audierile publice. Iată cum explică această lipsă deputatul democrat Oleg Ţulea:

Oleg Ţulea: „Din motive de boală nu am fost prezenţi la audierile publice.”

Europa Liberă: Dar o să susţineţi proiectul de lege?

Oleg Ţulea:
„Sigur că noi suntem pentru ca să discutăm în plenul parlamentului proiectul, fiecare deputat să-şi expună opinia. Nu vedem nici o problemă.”

Europa Liberă: Dar veţi vota pentru adoptarea acestui proiect?

Oleg Ţulea:
„Nu pot să anticipez un lucru care urmează să se întâmple. O să ajungem la şedinţa în plen şi o să luăm o decizie. Mai urmează să discutăm în fracţiune. Dar nu văd nici o problemă să îl susţinem.”

La audierile publice de astăzi au lipsit şi liberali lui Mihai Ghimpu. Deputata Corina Fusu spune că fracţiunea încă nu a decis dacă va susţine acest proiect de lege, dar, în principiu, ei nu sunt de acord cu felul în care urmează a fi modificat Codul Audiovizualului:

„Există un proiect de un nou Cod al Audiovizualului elaborat acum trei ani, care este unul integru şi complex. Ceea ce face acum domnul Chiril Lucinschi amendând pe bucăţi actualul Cod este doar o mimare de a dori să faci cu adevărat modificări. Şi dacă e să vorbim în mod special despre aflarea proprietarilor instituţiilor audiovizuale asta nu o să dea absolut nimic.”

Deputaţii comunişti nu au participat şi ei la audierile publice, dar cel mai probabil vor susţine acest proiect de lege, ne-a spus deputata Ina Şupac:

„De fapt societatea, cetăţenii cunosc cine de facto este proprietar a unei sau altei companii de televiziune sau a unui sau altui ziar. Acest proiect de lege şi dezbaterea pe marginea lui urmează doar să confirme că într-adevăr că toate legăturile duc anume spre acele persoane, care, în cele mai multe cazuri, sunt conducătorii partidelor din actuala alianţă.”

Nadine Gogu, directoarea Centrului pentru Jurnalism Independent, instituţia care a venit cu ideea acestor modificări la Codul Audiovizualului îşi exprimă speranţa că proiectul va găsi susţinere în rândul deputaţilor. Anterior, şi Ambasadorul SUA la Chişinău, Wiliam Moser, s-a declarat îngrijorat de faptul că în Moldova nu sunt cunoscuţi patronii trusturilor media.