Vizita premierului român în Turcia îi crește acestuia notorietatea internațională, în vreme ce pozițiile exprimate de el i-ar putea fi de folos omologului său turc.
Premierul României, social-democratul Victor Ponta se afla in Turcia, într-un moment în care situaţia din regiune este extrem de încordata din cauza situației din Siria şi opiniei pe care Turcia, ca ţară a NATO şi vecină cu Siria o are.
Premierul român se află în Turcia într-o perioadă extrem de sensibilă, în care Ankara încearcă să convingă comunitatea internațională de necesitatea unei intervenții în Siria. Înainte să plece din România, premierul Victor Ponta a spus într-un interviu care a apărut astăzi în cotidianul turc Zaman, citat de agenția RADOR, că „apreciază” și „împărtășește” punctul de vedere al Ankarei în privința Siriei. „In chestiunea Siriei am fost mereu alături de Turcia”, a subliniat premierul român, precizînd mai departe că a fost întotdeauna de părere că „trebuie făcut ceva mai mult decît discursuri”.
Probabil că Victor Ponta spera prin această declarație să-i atragă nu doar atenția, ci și bunăvoința omologului său turc, fiindcă altminteri România are mai degrabă o poziție contrară și preferă găsirea unor mijloace pașnice pentru încheiedrea conflictului din Siria. Președintele României, care este de altfel responsabil pentru politica externă a țării a precizat că Bucureștiul va fi alături de aliații săi, dar că oricum nu are mijloacele militare necesare pentru a-și demonstra această poziție pe teren. Rezervele exprimate de Traian Băsescu țin pe de o parte de faptul că între 12 și 14 mii de cetățeni români se află în Siria și pe de altă parte de relațiile mai vechi care există între București și Damasc și care funcționează la niveluri mai subtile încă din perioada regimului Ceaușescu.
Așadar premierul Victor Ponta se alătură retoric poziției intervenționiste a Turciei în Siria, dar practic România este singura țară europeană care și-a păstrat deschisă ambasada la Damasc: atît din motive umanitare, pentru a-i ajuta pe românii stabiliți în Siria, mai ales femei și copiii lor, cît și din motive diplomatice, de folosire la nevoie a acestui canal pentru negocieri între reprezentanții Occidentului și cei ai regimului Assad.
Vizita premierului român în Turcia nu are la prima vedere o miză prea evidentă. Totuși înainte să plece spre Ankara, folosidu-se de un avion militar de tip Spartan, Victor Ponta a vorbit despre continuarea parteneratului comun româno-turc în domeniul apărării. În această vizită, premierul este însoțit de miniștrii Apărarii și Energiei, tocmai fiindcă discuțiile pe care le are la Ankara au în prim plan parteneriatul strategic încheiat de cele două state în 2011. Despre cooperarea militară Victor Ponta a vorbit doar în contextual trilateralei: România-Polonia-Turcia. In schimb restanțele din capitolul energiei sînt destul de mari, în condițiile în care Bucureștiul pare să tergiverseze proiectul privind construcția cablului submarin de alimentare cu energie electrică între Istanbul și Constanța, cablu care ar urma să aibă 400 de km și care i-ar permite României, țară cu excedent de electricitate, să intre pe piața Turciei, evitînd trazitul prin Bulgaria, și deci, plata unor taxe prea mari. Proiectul ar urma să coste 600 de milioane de dolari, însă deocamdată se deiscută doar despre studiul de fezabilitate.
Vizita premierului român, Victor Ponta în Turcia îi crește acestuia notorietatea internațională, în vreme ce pozițiile exprimate de el în chestiune Siriei i-ar putea fi de folos omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan în discuțiile internaționale, dar poate și în interior unde poziția sa tind să devină vulnerabilă după protestele din ultimele luni.
Premierul român se află în Turcia într-o perioadă extrem de sensibilă, în care Ankara încearcă să convingă comunitatea internațională de necesitatea unei intervenții în Siria. Înainte să plece din România, premierul Victor Ponta a spus într-un interviu care a apărut astăzi în cotidianul turc Zaman, citat de agenția RADOR, că „apreciază” și „împărtășește” punctul de vedere al Ankarei în privința Siriei. „In chestiunea Siriei am fost mereu alături de Turcia”, a subliniat premierul român, precizînd mai departe că a fost întotdeauna de părere că „trebuie făcut ceva mai mult decît discursuri”.
Probabil că Victor Ponta spera prin această declarație să-i atragă nu doar atenția, ci și bunăvoința omologului său turc, fiindcă altminteri România are mai degrabă o poziție contrară și preferă găsirea unor mijloace pașnice pentru încheiedrea conflictului din Siria. Președintele României, care este de altfel responsabil pentru politica externă a țării a precizat că Bucureștiul va fi alături de aliații săi, dar că oricum nu are mijloacele militare necesare pentru a-și demonstra această poziție pe teren. Rezervele exprimate de Traian Băsescu țin pe de o parte de faptul că între 12 și 14 mii de cetățeni români se află în Siria și pe de altă parte de relațiile mai vechi care există între București și Damasc și care funcționează la niveluri mai subtile încă din perioada regimului Ceaușescu.
Așadar premierul Victor Ponta se alătură retoric poziției intervenționiste a Turciei în Siria, dar practic România este singura țară europeană care și-a păstrat deschisă ambasada la Damasc: atît din motive umanitare, pentru a-i ajuta pe românii stabiliți în Siria, mai ales femei și copiii lor, cît și din motive diplomatice, de folosire la nevoie a acestui canal pentru negocieri între reprezentanții Occidentului și cei ai regimului Assad.
Vizita premierului român în Turcia nu are la prima vedere o miză prea evidentă. Totuși înainte să plece spre Ankara, folosidu-se de un avion militar de tip Spartan, Victor Ponta a vorbit despre continuarea parteneratului comun româno-turc în domeniul apărării. În această vizită, premierul este însoțit de miniștrii Apărarii și Energiei, tocmai fiindcă discuțiile pe care le are la Ankara au în prim plan parteneriatul strategic încheiat de cele două state în 2011. Despre cooperarea militară Victor Ponta a vorbit doar în contextual trilateralei: România-Polonia-Turcia. In schimb restanțele din capitolul energiei sînt destul de mari, în condițiile în care Bucureștiul pare să tergiverseze proiectul privind construcția cablului submarin de alimentare cu energie electrică între Istanbul și Constanța, cablu care ar urma să aibă 400 de km și care i-ar permite României, țară cu excedent de electricitate, să intre pe piața Turciei, evitînd trazitul prin Bulgaria, și deci, plata unor taxe prea mari. Proiectul ar urma să coste 600 de milioane de dolari, însă deocamdată se deiscută doar despre studiul de fezabilitate.
Vizita premierului român, Victor Ponta în Turcia îi crește acestuia notorietatea internațională, în vreme ce pozițiile exprimate de el în chestiune Siriei i-ar putea fi de folos omologului său turc, Recep Tayyip Erdogan în discuțiile internaționale, dar poate și în interior unde poziția sa tind să devină vulnerabilă după protestele din ultimele luni.