„Vom merge mai departe spre UE și vom folosi UE ca pe cel mai bun model pe care-l avem pentru a ne moderniza”

Vineri 20 septembrie, ministrul moldovean de externe Natalia Gherman a încheiat o vizită de trei zile în Statelel Unite. Înainte de a se întîlni cu membri ai comunității de afaceri ameircane, șefa diplomației moldovene a acordat două interviuri, unul postului de radio Europa Liberă celălalt cotidianului „Washington Post”. Vă prezentăm un al doilea amplu fragment din interviul realizat de corespondentul Europei Libere la Wahsington Richard Solash în traducerea lui Lucian Ștefănescu.


Europa Liberă: Este Moldova pregătită să riposteze la presiunea crescândă a Rusiei față de ambițiile occidentale ale Chișinăului - embargo-ul pe vinuri, stagnarea negocierilor „5+2”...?

Natalia Gherman: „Moldova a recurs la instrumentele legislației internaționale de care dispune, și bineînțeles că am activat mecanismul de rezolvare a disputelor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, din care atît Moldova cît și Rusia fac parte, după cum am activat mecanismul similiar din cadrul acordului de liber schimb din cadrul Comunității Statelor Independente, din care, iarăși, atît Moldova cît și Rusia fac parte. Din punctul nostru de vedere este important să ne angajăm în discuții bilaterale mai intense cu partenerii ruși pe această temă, și din cauza asta am trimis la Moscova săptămâna asta o delegație reprezentativă, condusă de doi miniștri, cel al economiei și cel al agriculturii, pentru a avea o discuție serioasă în formatele relevante, și pentru a identifica esența nemulțumirilor care ni s-au transmis în ce privește calitatea produselor noastre. Pentru mine personal e chiar straniu, pentru că producția celor 3 întreprinderi menționate de parte rusă ca nerespectînd standardizarea și calitatea necesare este foarte bine primită și apreciată atît în Statele Unite (știm că vinul de la acele întreprinderi se vinde cu succes aici), cît și în Uniunea Europeană. Așa că, din ce cauză celor mai bune întreprinderi pe care le avem (și care au fost premiate recent la majoriatea competițiilor internaționale pentru calitatea producțiilor lor) li s-a interzis să exporte în Rusia rămâne un semn de întrebare, și sper foarte mult că folosind dialogul bilateral toate problemele vor fi clarificate. Este de asemenea important să se știe că din 2006 încoace, de la primul embargo rusesc pe vinurile moldovenești, am făcut un efort considerabil pentru a redirecționa exportul de vinuri și produse agricole moldovenești spre alte piețe, și chiar am reușit. Vindem acum mai mult pe piața occidentală, pe piața Uniunii Europene.”


Ce așteaptă Moldova de la UE și Statele Unite


Europa Liberă: La ce fel de ajutor concret vă așteptați din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite, și ați primit puțin din acest sprijin în această vizită aici la Washington?

Natalia Gherman: „Promisiunile de sprijin și exprimarea solidarității sînt foarte importante în această etapă, și îmi face plăcere să declar că Uniunea Europeană și Statele Unite au fost primii parteneri care au exprimat asta. Țin minte o recentă discuție în Parlamentul European, la Strasbourg, unde am fost frapată de unanimitatea absolută a partenerilor din UE în ce privește evaluarea evoluțiilor din regiune, anume că orice embargo comercial declarat unilateral în vremurile noastre de către oricare dintre parteneri e absolut de neacceptat. Am primit același mesaj și în timpul vizitei mele la Washington DC. Am vizitat mai întîi Congresul și Senatul Statelor Unite, și am stat de vorbă cu congresmeni și senatori care urmăresc îndeaproape situația, și sînt pregătiți să folosească influența instituțiilor legislative ale acestei țări pentru a trimite mesajele potrivite peste tot lume, cu analiza situației și voința de a ajuta țările din regiunea est-europeană care trec prin momente grele din cauza presiunilor care se fac asupra lor în domeniul comercial, în special. În ce privește pașii concreți, între timp am cerut de asemenea Uniunii Europene să crească cotele de import pentru vin și produse agricole moldovenești, pe perioada interdicției totale de export a acestie producții pe piața rusească. Facem cu mult succes deja comerț cu Uniunea Europeană, regimul de care beneficiem este din categoria așa-numitelor Preferințe comerciale autonome, ceea ce înseamnă că avem cote de export limitate ca volum în Uniunea Europeană, dar în caz de nevoie, de urgență sînt sigură că partenerii noștri europeni se vor uita cu bunăvoință la această solicitare. Și de fapt, peste 50 la sută din comerțul exterior al Moldovei se face cu Uniunea Europeană. Asta e foarte încurajator, pentru că e vorba de 50 de procente acum, înainte de aplicarea acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană. Sînt sigură că Statele Unite vor reacționa de asemenea pozitiv, facem comerț cu succes în America. Vorbind numai despre cadrul bilateral, e la latidudinea celor două țări să decidă asupra creșterii importurilor din Moldova pe foarte întinsa piață a Statelor Unite. Astăzi [vineri, 20 septembrie] mă voi adresa comunității de afaceri din Statele Unite în speranța de a pune bazele unui Consiliu de afaceri Moldova - Statele Unite, similar organismelor pe care Statele Unite le au cu alte țări din regiunea mea. Și sper sincer că firmele americane care au investit cu succes în țări ca România, Polonia sau Bulgaria, vor fi interesate să-și extindă afacerile și în țara mea, republica Moldova, și cel mai bun argument ar fi desigur practicile transparente pentru comerțul și dezvoltarea economică ale Moldovei pe care le-am negociat acum mult timp cu Uniunea Europeană în cadrul acordului de liber-schimb. Îl vom semna foarte curînd, și de îndată ce va fi aplicat nu va fi nimic care să deosebească Moldova de nici unul din statele membre ale Uniunii Europene, în ce privește protejarea investițiilor străine directe, concurență, transparența afacerilor - și asta vrem să vedem în Moldova cît mai curînd, pentru că va contribui la modernizare și prosperitate, în cele din urmă. Acesta este și cel mai bun argument al meu pe care-l voi transmite comunității de afaceri din Statele Unite, și poate va veni o vreme cînd această comunitate se va gîndi serios să investească în Moldova.”


Reacția diplomației moldovene la declarațiile de joi ale președintelui Putin


Europa Liberă: În cadrul discuțiilor de la Valdai, președintele Putin, nu știu dacă ați văzut remarcile sale, a menționat Moldova. Citesc acum dintr-o depeșă ITAR-TASS: nu e nici o presiune asupra Moldovei și a Ucrainei, și nimic egoist în posibila introducere de către Rusia a unei bariere care să-i protejeze piețele. Putin a spus, citez: „Avem bănuiala că bunuri din terțe țări au fost trimise în Rusia deghizate în produse moldovene și ucrainene. Asta ne îngrijorează. Nu e nimic aici care să aibă legătură cu a interveni în luarea independentă de decizii.” Asta a spus Putin ieri [joi]. Care e reacția dumneavoastră?

Natalia Gherman: „Îmi face multă plăcere de cîte ori aud o asemenea declarație, anume că autoritățile ruse respectă alegerea suverană făcută de Republica Moldova. Prima oară am auzit asta în luna iulie, la întrevederea mea cu ministrul rus de externe Serghei Lavrov, care a spus răspicat că Federația Rusă respectă alegerea suverană făcută de Republica Moldova în favoarea integrării Europene. Atît ministrul de externe cât și președintele Federației Ruse au menționat că există interese rusești legitime în diferite domenii de cooperare cu Moldova, în privința cărora ar dori să afle mai multe dela noi despre cum anume noile noastre înțelegeri cu Uniunea Europeană le vor influența pe cele deja existente între Moldova și Federația Rusă. Răspunsul meu la asta e foarte deschis: sîntem gata să avem oricît de multe consultări e nevoie cu partea rusă cu privire la absolut toate domeniile și elementele care par a genera temeri în ce privește impactul integrării europene asupra lor. Am răspuns pozitiv la propunerea omologului meu rus de a trimite în Republica Moldova o echipă de experți ruși în comerț în octombrie acest an, cu care să evaluăm împreună aranjamentele și înțelegerile pe care noi le-am negociat cu Uniunea Europeană. și înțelegerile existente cu Federația Rusă. Din moment ce am fost negociatorul-șef din partea guvernului meu la discuțiile despre acordul de asociere și cel de liber-schimb în ultimii trei ani și jumătate, știu exact că nimic din înțelegerile negociate cu Uniunea Europeană nu e de natură să aducă atingere vreuneia din înțelegerile cu partenerii noștri ruși în oricare din domenii. Argumentul meu este următorul: dimpotrivă, de îndată ce acordul de asociere și de liber-schimb cu Uniunea Europeană vor fi puse în aplicare, Moldova va deveni un partener mult mai previzibil, mai stabil și mai atractiv, în special în domeniul comercial, pentru toți partenerii noștri comerciali din toată lumea, inclusiv din Federația Rusă. Aceasta va fi esența mesajului nostru la consultările pe care le vom găzdui în Chișinău în octombrie, și așteptăm să ne angajăm în dialog cu partea rusă în absolut toate domeniile, și sînt mulțumită că primul domeniu ales a fost cel ale cooperaării comerciale și economice, pentru că aici am cu adevărat o mulțime de argumente, ca de altfel și în alte domenii, că ar fi în beneficiul relațiilor comerciale dintre Moldova și Rusia aplicarea de către Chișinău a acordului de liber-schimb cu Uniunea Europeană.”

Despre cazul „Magnițky”

Europa Liberă: Am relatat de nenumărate ori despre așa-numita legislație „Magnițky” adoptată de Congresul american. S-a încercat a se da de urma banilor din masiva schemă de fraudă pe care Magnițky a descoperit-o, schemă care a devenit o temă internațională. Se presupune că o mulțime din acești bani s-au dus prin companii-paravan și conturi bancare din Moldova. Serviciul nostru moldovenesc a încercat să ia legătura cu autoritățile pentru a afla dacă a existat vreo anchetă privind spălarea de bani legată de [schema descoperită de] Magnițky prin Moldova. Nu am putut vedea o dorință prea mare de a ancheta cu adevărat asta. Mă întreb dacă sînteți la curent cu această chestiune și dacă există vreo investigație plănuită în ce privește schema „Magnițky”...

Natalia Gherman: „Ce pot să spun acum e că ancheta cu privire la cazul „Magnițky” a fost redeschisă de către guvernul meu după depunerea jurămîntului la sfîrșitul lunii mai. Am activat toate structurile care au competențe în investigarea cazului și în a asigura cooperarea internațională cu partenerii noștri. Agenția principală care conduce această anchetă este Centrul Național Anticorupție din republica Moldova care acum colaborează strîns cu absolut toate instituțiile similare din toate țările menționate în dosarul respectiv. Sîntem bineînțeles în contact cu partenerii noștri ruși în această privință, și cred că facem progrese, încet, dar ferm. Guvernul meu e absolut decis să asigure o anchetă transparentă și să se asigure că Moldova e văzută ca un partener internațional pe care se poate conta, în asta și în orice altă chestiune legată de frauda internațională. Deci răspunsul e da, am redeschis cazul, lucrăm la el, nu am finalizat încă ancheta, pentru că e nevoie de timp, și uneori depinzi de răspunsurile și reacțiile partenerilor din străinătate, pentru a ajunge la o concluzie rezonabilă. Procesul este însă în mișcare, nimeni nu a închis dosarul, nimeni nu l-a uitat, lucrăm la el.

Există consultări între țările supuse presiunilor Moscovei?

Europa Liberă: Moldova nu e deloc singură în fața presiunilor Rusiei. Privind către Vilnius și dincolo de el, ați menționat Ucraina, iar analiștii spun că Armenia pur-și-simplu nu a putut rezista presiunii, și că din cauza asta s-a întîmplat recent ce am văzut cu uniunea vamală. Alte țări au fost supuse și ele la interdicții politice controversate, să le numim așa, la anumite produse. Există vreo consultare între țările care sînt puse în fața presiunilor rusești, pentru a stabili un mod de reacție? Este acesta un subiect discutat deschis de țările care se uită spre Occident?

Natalia Gherman: „Un răspuns la această presiune este o cooperare mai mare. Am discutat recent cu colegii mei georgian și ucrainean, în format bilateral și multialteral. Cu cît cooperăm mai mult acum, cu cît creștem mai mult comerțul între țările noastre, cu atît vom deveni mai puternici în a rezista în fața acestei presiuni continue. Și chiar avem un nivel ridicat de consultări între țările noastre, mai ales că ne apropiem de summitul de la Vilnius. Bineînțeles că avem aceleași scopuri și obiective, cu diferența că Ucraina speră să semneze acordul de asociere și de liber-schimb, iar Moldova și Georgia vor iniția aceste acorduri. Summitul va fi și un forum important unde vor putea vorbi despre îngrijorările noastre și despre evaluarea situației, individual, cu vocea națională, dar și ca parteneri estici, deși, așa cum corect ați subliniat, grupul nu mai e unul omogen, ați menționat Armenia, care a făcut o alegere diferită, și cred că trebuie să acceptăm alegerea suverană a unei țări suverane. În ce privește țara mea, noi vom merge mai departe spre Uniunea Europeană și vom folosi Uniunea Europeană ca pe cel mai bun model pe care-l avem la dispoziție pentru a ne moderniza și reforma. Aceasta e alegerea poporului nostru și a Republicii Moldova. Pe măsură ce ne apropiem de summitul dela Vilnius, vom negocia de asemenea cîteva documente și declarații pe care șefii noștri de stat și de guverne le vor adopta în noiembrie la Vilnius, iar aceste documente vor trebui să reflecte realitățile de pe teren în regiunea mai largă a Parteneriatului estic. Vom încerca să fim cît mai obiectivi cu putință. Moldova se va pronunța pentru Uniunea Europeană și după summitul dela Vilnius. Am fost contactată recent de către colegii georgieni, cu solicitarea unei vizite în Republica Moldova a ministrului georgian de externe, pentru a avea consultări bilaterale înainte de summitul dela Vilnius. Îl voi primi foarte curînd, la începutul lui octombrie, pe omologul meu georgian la Chișinău, iar asta va fi o ocazie ca să reflectăm cu privire la ce se întîmplă, cum ne pregăîtim pentru summitul de la Vilnius. Aș vrea să menționez de asemenea că la începutul lui octombrie, Moldova va găzdui Forumul societății civile din Uniunea Europeană și Parteneriatul estic. E pentru prima oară că o reuniune a societățiii civile de o asemenea magnitune este organizată în afara Uniunii Europene. Ni s-a făcut această onoare și ni s-a dat această ocazie de a găzdui reuniunea, și eu cred că asta reflectă calitatea reformelor în domeniul democratizării, a respectului libertății și drepturilor omului pe care le-a adoptat în ultimii ani, fiind vîrful de lance în cadrul Parteneriatului estic în acest domeniu. Asta înseamnă și o mare responsabilitate, pentru că trebuie să păstrăm standardele și să continuăm să fim un model în acest caz particular - interacțiunea cu societatea civilă, respectul pentru drepturile omului, pentru libertățile fundamentale, libertatea presei etc.”