Interviul matinal al Europei Libere cu Alexandru Fala de la Expert Grup.
Tot mai multe voci oficiale de la Moscova cer, propun sau promit, măsuri care să descurajeze prezenţa imigranţilor moldoveni care muncesc în Federaţia Rusă. Prin aplicarea unor vize sau în alte chipuri. Cât de posibile şi cât de dureroase economic, social, uman şi, eventual, politic pot fi nişte acţiuni care să îngreuieze accesul pe piaţa rusească a munci – principala sursă de remitenţe – sau să-i facă pe moldovenii aflaţi deja acolo să părăsească această ţară? O convorbire pe această temă cu Alexandru Fala, director de programe la centrul analitic Expert Grup.
Europa Liberă: Aşadar, cel puţin pornind de la insistenţa avertismentelor unor demnitari moscoviţi, iritaţi de perseverenţa pro-europeană a Republicii Moldova, sunt de aşteptat măsuri menite fie să îngreuieze accesul moldovenilor pe piaţa rusă a muncii, fie să-i creeze condiţii de expulzare a celora – majoritari probabil - aflaţi deja acolo. Pentru început, dle Fala, ajutaţi-ne să ne facem o imagine despre proporţiile aflării mâinii de muncă moldoveneşti în Rusia. În primul rând, cât de multă este, ce tendinţe a avut până acum, de creştere, de diminuare?
Alexandru Fala: „Dacă e să fim sinceri, în Republica Moldova nu sunt nişte date exacte vizavi de numărul total de migranţi, nemaivorbind despre numărul lor în anumite state.”
Europa Liberă: Cifrele invocate nu demult de partea rusă nu sunt credibile, de jumătate de milion?
Alexandru Fala: „Nu aş spune că nu sunt credibile. Ar fi chiar corecte. Probabil acestea reflectă adevărul. Bine, în Republica Moldova se operează cu cifre între 500 de mii şi un milion de oameni care lucrează peste hotare şi nu ar fi exclus ca, într-adevăr, în Rusia să lucreze circa 500 de mii de oameni. Eu vorbeam despre faptul că în republica Moldova sunt date pe remiteri şi conform acestor date, peste 60 de procente din veniturile remise revin din Rusia. Ceea ce vorbeşte despre faptul că probabil şi cea mai mare parte a migranţilor e acolo, sau cel puţin dacă nu cea mai mare parte, atunci un număr semnificativ de migranţi sunt în Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: 60 de procente dintr-un total de … peste miliard şi jumătate?
Alexandru Fala: „Da, da. Cel mai probabil că în anul 2013 noi vom avea un nivel al remiterilor apropiat de 2 miliarde de dolari.”
Europa Liberă: Dle Fala, da prezenţa imigranţilor moldoveni în Rusia de exemplu are tendinţă de creştere, de diminuare?
Alexandru Fala: „Sînt greu de făcut anumite estimări sau concluzii, deoarece nu cunoaştem numărul exact ca să vorbim de tendinţe. Dar nu este exclus ca în ultimii ani, pe fondul accentuării incertitudinii economice în UE să se fi produs o uşoară reorientare a migranţilor dinspre UE spre Federaţia Rusă.”
Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere, al economistului, cum se explică această incertitudine în privinţa cifrelor totuşi? Nu există mecanisme? Nu sunt moldovenii abili la numărat, sau care e explicaţia?
Alexandru Fala: „Este o problemă în general cu identificarea anumitor tendinţe imigraţioniste la nivel de date. Este destul de greu de a estima acest fenomen şi de obicei toate cifrele sunt doar estimative.”
Europa Liberă: Totuşi alţii o fac. De ce nu putem noi să ne numărăm migranţii?
Alexandru Fala: „Evident. Noi la fel am putea să-i numărăm. Sunt diferite studii şi noi am putea face doar referire la aceste studii, dar, repet, în Republica Moldova estimările privind numărul migranţilor variază de la 500 de mii la un milion. Cel mai probabil numărul migranţilor este peste 500 de mii şi cred că ar fi cam 700-800 de mii…”
Europa Liberă: Republica Moldova nu trebuie să uite de miile de imigranți moldoveni din Rusia, atunci când face mișcări importante către Uniunea Europeană – sunt cuvintele pline de grijă ale vicepremierului rus Dmitri Rogozin… Autorităţile moldovene au uitat sau totuşi se gândesc cu destulă preocupare la sutele de mii de moldoveni „cu munca la ruşi”, cum se zice? Ce senzaţie aveţi dvs. ? Există o preocupare pe măsură?
Alexandru Fala: „Noi aici trebuie să reieşim dintr-un anumit context. Rusia este parte componentă a Uniunii Vamale şi ea are de gând să elaboreze o politică aparte în cadrul Uniunii Vamale ce ţine de ocuparea forţei de muncă. Şi este normal. Ei se vor strădui să protejeze Uniunea Vamală de migranţii din exteriorul acestei uniuni. Şi noi nu putem face ceva, sau nu putem încurca aceste intenţii. Ceea ce ar putea face guvernul Republicii Moldova este să negocieze cu Uniunea Vamală anumite posibilităţi ce ar diminua efectele acestei protejări a pieţei interne a Uniunii Vamale.”
Europa Liberă: Dar sunt gastarbeiterii moldoveni un fel de pacoste pentru Rusia de vreme ce sunt, iată, tot mai nedoriţi şi mai nedoriţi?
Alexandru Fala: „Eu cred că trebuie problema de privit dintr-o perspectivă mai largă. În general migranţii străini în mai multe state nu sunt priviţi cu, să spunem aşa, bucurie. Ei de obicei acceptă muncile mai grele şi de multe ori sunt mai ieftini. Adică, acceptă salarii mai mici şi din acest considerent creează o concurenţă puternică pentru forţa de muncă nativă. Şi în acest context, diferite state au diferite abordări, dar sunt mai multe state care încearcă să-şi protejeze cumva forţa de muncă autohtonă.”
Europa Liberă: Deci, dvs. sugeraţi că cel mai probabil federaţia Rusă va continua să accepte migranţi din ţările care vor intra în această Uniune şi va ridica anumite bariere, restricţii pentru migranţii din afara ei, cum ar veni…
Alexandru Fala: „Despre acest lucru s-a anunţat anterior, că în cadrul Uniunii Vamale se va încerca să se protejeze forţa de muncă provenită din aceste state, în defavoarea migranţilor din celelalte.”
Europa Liberă: Cum s-ar putea ridica aceste bariere, prin vize sau cum?
Alexandru Fala: „Da, vizele ar putea fi o modalitate de restricţionare a accesului pe această piaţă. Şi a doua - un control mai riguros la frontieră sau chiar în interiorul statului, mă refer la muncitorii care se află, să spunem aşa, în condiţii semi-legale.”
Europa Liberă: Dle Fala, da nişte măsuri restrictive sau chiar punitive din partea autorităţilor ruse faţă de gastarbeiteri ar putea însemna o reducere drastică a acestor remitenţe, sau a celor 60 de procente din remitenţele de care se bucură republica Moldova din partea Federaţiei Ruse, sau totuşi lucrurile vor fi mai lente?
Alexandru Fala: „Evident că anumite reduceri ale fenomenului migraţiei forţei de muncă are efecte asupra remiterilor, dar totuşi trebuie să ne uităm dacă aceste restricţionări se vor produce rapid. Eu cred că totuşi, chiar dacă se va încerca realizarea unor restricţionări, fie acest lucru va dura ceva timp şi cred că republica Moldova are câţiva ani pentru ca să se pregătească.”
Europa Liberă: Ce poate sau ce ar fi trebuit să facă autorităţile moldovene în situaţia în care mii de gastarbeiteri, pe parcursul unor ani să spunem, deloc fericiţi şi porniţi pe răzbunare politică poate, ca să spunem aşa, se vor pomeni – teoretic – trimişi acasă? Nu vorbim de influenţarea proceselor din federaţia Rusă, ci de soluţiile pe piaţa internă, să spunem aşa, cu nişte oameni care, iată, ar putea reveni şi pretinde locuri de muncă.
Alexandru Fala: „Evident că revenirea migranţilor va avea anumite implicaţii, dar ceea ce trebuia să facem, deja trebuia să facem pe parcursul a 20 de ani. Iniţial noi nu trebuia să pierdem în aşa măsură mare migranţii. Cu toate că migraţia forţei de muncă este un proces caracteristic mai multor state din Europa de Est. Şi doi, dacă ne aşteptăm la o asemenea revenire, trebuie să stimulăm mediul de afaceri, ca să creăm noi afaceri şi să-i angajăm pe cei care se vor întoarce în ţară. O altă speranţă ar fi revenirea UE şi poate o parte din aceşti migranţi se vor orienta spre UE.”