Statele Unite ale Americii s-au construit pe baza imigrației economice a unor mase de oameni în căutare de lucru.
Dar și țări europene au recurs la această practică a încurajării imigrației economice: în anii 1950, Belgia, in plin boom industrial si carbonifer, a invitat zeci de mii de italieni săraci si necalificați să vină să lucreze in minele de cărbune din Valonia.
Un deceniu mai târziu, Germania făcea același lucru chemand turci, cu acel statut de Gastarbeiter, "muncitori invitați", in special pentru munci grele si inferioare pe care in acea vreme de optimism si prosperitate economică germanii nu voiau sa le facă.
Astăzi însă, în Uniunea Europeană, odată cu extinderea spre est și cooptarea fostelor țări comuniste, legislatorii occidentali au început să se îngrijească de felul în care piața muncii poate fi invadată și sufocată de o concurență ieftină de mână de lucru gata să lucreze la negru în condiții precare.
Dintre țările Europei occidentale, doar doua au decis de la inceput sa nu impuna nicio restrictie lucratorilor din tarile estice ale Uniunii: este vorba de Suedia si Finlanda. Alte tari si-au liberalizat piata muncii doar in anumite sectoare. Astfel, in Italia romanii nu au avut nevoie, de la început, de un permis de munca in agricultura, hotelarie, constructii si inginerie. La fel, în Grecia si in Irlanda, patronii au putut de la început angaja romani și bulgari.
Ce mai trebuie știut este că liberalizarea regimului vizelor nu aduce cu sine dreptul la munca in tarile Europei. Nici macar suprimarea totala a obligativitatii vizei nu va aduce acest lucru. Ajunge, încă o dată, sa ne uitam la situatia romanilor si a altor estici intrati de ani de zile in Uniunea Europeana, dar care si acum isi vad limitate posibilitatile de lucru in multe tari occidentale. In realitate, majoritatea tarilor vechi ale Uniunii continua sa impuna restrictii lucratorilor din tarile estice, care nu mai au de mult nevoie de viza, dar care adesea se vad constrânși sa recurga la munca la negru.
Comisia Europeană a cerut însă în permanență suprimarea restrictiilor impuse in multe tari occidentale, argumentand ca in acest fel ar fi combatuta in mod mult mai eficace munca la negru si ca, pe de alta parte, efectul acestei migratii – in mare parte sezoniera – asupra economiei tarilor-tinta este mai degraba pozitiv.
-----------
După mai multe avertismente, mai mult sau mai puţin voalate, că ar putea avea probleme cu migranţii de muncă dacă-i respinge oferta de aderare la proiectul integraţionist, Federaţia Rusă a trecut se pare la fapte. Prin ofiţerul său de presă, Serviciul Federal de Migraţiune a precizat recent pentru o publicaţie de la Chişinău că în jur de 197 din cele 700 de mii de cetăţeni moldoveni care au venit anul trecut să muncească în Rusia ar fi încălcat regimul de şedere şi riscă să se ciocnească cu o interdicţie pentru viitor. Interdicţie care deja s-ar fi aplicat în raport cu vreo 7 mii de cetăţeni.
Cu doi dintre ei reuşisem să vorbim zilele trecute în studioul Europei Libere. Tinerii ne-au povestit că au fost expulzaţi pentru încălcarea termenului de şedere din Soci, dar nu înainte de a petrece o lună într-un centru de triere a migranţilor şi un proces de judecată în care li s-a imputat tentativă de trecere frauduloasă a graniţei. Tinerii au pretins că în Rusia s-ar fi declanşat o adevărată vânătoare de migranţi, care sunt reţinuţi fie şi pentru cele mai mici încălcări şi trimişi acasă.
„Forţele de ordine au o obligaţiune - să cureţe oraşul de emigranţi. Eşti corect, nu eşti corect - ai plecat. Chiar dacă te prind cu trei zile înainte de depăşirea termenului, te ţin trei zile, apoi îţi fac dosar că ai depăşit, ” ne spuneau cei doi cu condiţia păstrării anonimatului.
Autorităţile de la Chişinău, care în general preferă să evite subiectul, au spus totuşi că ar fi primit pe linie oficială din Rusia date de zece ori mai mici faţă de cele din presă, iar moldovenii nu sunt singurii care se ciocnesc de anumite probleme, provenite în special din nerespectarea legislaţiei ruse. Ele au îndemnat moldovenii din Rusia să se asigure că nu sunt certaţi cu legea, iar dacă sunt, să revină acasă neîntârziat.
„Cetăţenii cărora li s-a aplicat interdicţia, nici într-un caz să nu încerce să treacă fraudulos hotarul. Se mai întâmplă şi de astea. Nici într-un caz, pentru că riscă 6 ani de privaţiune de libertate conform legii ruse”, ne spunea astăzi într-un interviu şeful Secţiei Consulare a Ambasadei moldovenelşti de la Moscova, Anatolie Patraşcu.
Informaţiile neformale despre existenţa unui val de cetăţeni trimişi în aceste săptămâni acasă din Rusia au fost infirmate cu tărie de responsabilii cu care am reuşit să discutăm subiectul.
De ce ar exista totuşi un număr semnificativ de moldoveni care s-a afat acum că au încălcat legea şi de ce asemenea informaţii nu au existat până acum?
Iată cum explică această situaţie Valentina Ungureanu, şefa secţiei politici migraţionale de la Ministerul Muncii:
“Pentru că foarte puţini dintre migranţii noştri se documentează. Federaţia Rusă a modificat legea privind statutul cetăţenilor străini, inclusiv imigrarea în scop de muncă şi a dat posibilitatea cetăţenilor străini de a se legaliza prin patentă, ei bine, ei nu-şi iau nici patenta. Foarte puţini din ei îşi asumă riscul nedocumentării pe teritoriul unui stat străin. ”
Potrivit legii ruse, cetăţeanul moldovean trebuie să se înregistreze timp de 7 zile de la traversarea hotarului ca să aibă dreptul să se afle pe teritoriul ţării timp de trei luni, şi să obţină o patentă sau un permis de muncă, dacă vrea să muncească pe teritoriul acestei ţări timp de un an. Dacă respect aceste reguli, el ar putea fi expulzat doar dacă ar avea două contravenţii administrative, cum ar fi bunăoară două încălcări ale regulilor de circulaţie.