Cred că mulți au privit deja lupta Klitschko - Povetkin și s-au convins că Wladimir este, așa precum a recunoscut la finalul luptei și Alexandr, cel mai puternic boxer la momentul de față.
Povetkin chiar dacă a repetat de nenumărate ori că este „setat” spre victorie, undeva s-a simțit că nici măcar el nu credea în ceea ce spune. El își justifica ambiția de a cîștiga aceasta luptă prin faptul că echipa care îl înconjoară crede în el, respectiv, și el crede că-l poate cîștiga pe Wladimir Klitschko. Aceasta dependență de echipă s-a observat și cu două zile înainte de lupta propriu-zisă, cînd a avut loc antrenamentul dedicat publicului, unde Wladimir s-a simțit mult mai independent și nu a repetat exercițiile de încălzire după un antrenor așa precum a făcut Povetkin.
Mi-a plăcut să văd la Povetkin unele elemente de luptă proprii fostului campion la categoria grea, Mike Tyson, dar nu a făcut uz de ele așa cum trebuie: a apelat la ele în mod exagerat și nu a știut cum să-și ajusteze tactica astfel ca să-și poată executa schemele cu maximă eficiență. O altă greșeală menționată îndată după ce avuse loc lupta de către fostul campion la categoria grea, Chris Bird, a fost „mentalitatea” de atacator a lui Povetkin, care îşi făcea vînt iar şi iar, și nu ajungea decît sub brațele și greutatea corporală a lui Klitschko. Atacul trebuia să vină doar din cînd în cînd şi numai atunci cînd era aproape sigur că l-a prins pe picior greşit pe campion.
Pînă la urmă, chiar dacă Wladimir ar fi luptat mai curat, așa cum ar fi fost firesc să facă un campion, şi nu ar fi pus accent doar pe victorie, dar şi pe calitatea luptei, consider că mentalitatea lui Povetkin de „биться до конца” nu l-ar fi ajutat să cîștige. În această mentalitate era de fapt înmagazinată ne-încrederea sa, pe care încerca s-o ascundă prin atacuri fulminante și continui.
Pentru Alexandr a fost o experiență destul de bună și acum cred că într-adevăr, dacă i se va oferi o revanșă - cu toate că mă cam îndoiesc ca aceasta să se întîmple, rusul are șanse reale să-l cîștige pe Wladimir. Dar înainte de a merge iarăşi la luptă, Povetkin trebuie să treacă prin Moldova, să guste vinul moldovenesc, să joace o horă în doi pași înainte și unul înapoi, căci acesta, de fapt, trebuie să fie şi dansul lui de luptă, dacă speră vreodată să biruie pe Klitschko.
Povetkin chiar dacă a repetat de nenumărate ori că este „setat” spre victorie, undeva s-a simțit că nici măcar el nu credea în ceea ce spune. El își justifica ambiția de a cîștiga aceasta luptă prin faptul că echipa care îl înconjoară crede în el, respectiv, și el crede că-l poate cîștiga pe Wladimir Klitschko. Aceasta dependență de echipă s-a observat și cu două zile înainte de lupta propriu-zisă, cînd a avut loc antrenamentul dedicat publicului, unde Wladimir s-a simțit mult mai independent și nu a repetat exercițiile de încălzire după un antrenor așa precum a făcut Povetkin.
Mi-a plăcut să văd la Povetkin unele elemente de luptă proprii fostului campion la categoria grea, Mike Tyson, dar nu a făcut uz de ele așa cum trebuie: a apelat la ele în mod exagerat și nu a știut cum să-și ajusteze tactica astfel ca să-și poată executa schemele cu maximă eficiență. O altă greșeală menționată îndată după ce avuse loc lupta de către fostul campion la categoria grea, Chris Bird, a fost „mentalitatea” de atacator a lui Povetkin, care îşi făcea vînt iar şi iar, și nu ajungea decît sub brațele și greutatea corporală a lui Klitschko. Atacul trebuia să vină doar din cînd în cînd şi numai atunci cînd era aproape sigur că l-a prins pe picior greşit pe campion.
Pînă la urmă, chiar dacă Wladimir ar fi luptat mai curat, așa cum ar fi fost firesc să facă un campion, şi nu ar fi pus accent doar pe victorie, dar şi pe calitatea luptei, consider că mentalitatea lui Povetkin de „биться до конца” nu l-ar fi ajutat să cîștige. În această mentalitate era de fapt înmagazinată ne-încrederea sa, pe care încerca s-o ascundă prin atacuri fulminante și continui.
Pentru Alexandr a fost o experiență destul de bună și acum cred că într-adevăr, dacă i se va oferi o revanșă - cu toate că mă cam îndoiesc ca aceasta să se întîmple, rusul are șanse reale să-l cîștige pe Wladimir. Dar înainte de a merge iarăşi la luptă, Povetkin trebuie să treacă prin Moldova, să guste vinul moldovenesc, să joace o horă în doi pași înainte și unul înapoi, căci acesta, de fapt, trebuie să fie şi dansul lui de luptă, dacă speră vreodată să biruie pe Klitschko.