De cele mai multe ori se uită însă că victimele Holocaustului nu sunt numai evrei: au fost şi romi, au fost şi oponenţi politici.
În România, 9 octombrie este Ziua naţională de comemorare a Holocaustului. Marcată din 2004. De cele mai multe ori se uită însă că victimele Holocaustului nu sunt numai evrei: au fost şi romi, au fost şi oponenţi politici. De la Bucureşti, Sabina Fati:
La 9 octombrie 1941 a început deportarea forțată a evreilor din Basarabia și Bucovina în Transnistria, iar România a adoptat această dată pentru comemorarea celor 250.000 de evrei și a celor peste 35.000 de romi, care au murit din cauza deciziilor politice luate de guvernarea mareșalului Ion Antonescu. Subiectul rămâne încă sensibil în România, chiar dacă a fost construit un Memorial și chiar dacă Parlamentul a condamnat Holocaustul. În paralel, politicieni importanți vorbesc despre eroismul mareșalului Antonescu, așa cum a făcut-o de pildă președintele Traian Băsescu, iar în cărțile de istorie ale elevilor și studenților subiectul este tratat destul de superficial.
O cercetare mai veche făcută de Institutul pentru Politici Publice arăta că doar 26 la sută dintre cei întrebați erau de acord că autoritățile române au participat la exterminarea evreilor, 25 la sută au spus că statul român nu a fost implicat, iar 50 la sută nu au dat nici un răspuns. Un sondaj nou de data aceasta arată că 65 la sută dintre români consideră că romii reprezintă o problemă pentru România și doar 9 la sută au încredere în romi. Peste 70 a sută au incredere in români, 55 la sută au încredere în germani și 26 la sută în evrei. În această cercetare sociologică romii sunt asociati cu furtul, minciuna și lenevia.
Chestiunea romilor rămâne, deci, dilematică în România, țara unde romii au avut și cea mai lungă sclavie, de aproape 500 de ani (din 1385 până în 1856). În 1941, într-o ședință de guvern, mareșalul Ion Antoenscu spunea; „Dacă nu profităm de situația care se prezintă astăzi pe plan internațional și european, pentru a purifica neamul românesc, scăpăm ultima ocazie pe care istoria ne-o pune la dispoziție”. Deportarea romilor a avut loc pe baza unui recensământ făcut în mai 1942: romii nomazi au fost evacuați primii în Transnistria și abia apoi romii sedentari de la marginea marilor orașe.
Amintirea acestor evacuări nu-i oprește însă pe primarii municipiilor importante din România să facă același lucru în zilele noastre, din motive financiare sau chiar „igienice”, ca să-l cităm din nou pe mareșalul Ion Antonescu. Autoritățile române par să nu aibă niciun fel de sensibilitate pentru trecutul acestei etnii care continua să trăiască în sărăcie, iar Franța, locul unde s-au mutat în ultimii ani mulți romi, este cu atât mai nepăsătoare, fiindcă holocaustul romilor a avut loc doar in Europa Centrală si de Est.
De altfel, istoricii au început să cerceteze tragedia populațiilor romani abia în ultimii ani, iar estimările privind numărul total de romi care au murit exterminați în perioada celui de-al Doilea Război Mondial sunt între 200.000 și 2 milioane.