Rusia și migranții

Raid al poliției moscovite împotriva imigranților ilegali

„De fiecare dată când se întâmplă o crimă migranții suferă – oameni fără casă și fără drepturi în țară străină, cei pe care rușii îi numesc ilegali”


Musulmanii din Rusia, ca și cei din alte țări, încep astăzi una din cele mai importante sărbători islamice ale anului, Kurban Bairam, la puține zile după cele mai grave tulburări cu substrat etnic petrecute în ultimii ani în capitala rusă. Mai mulți musulmani moscoviți au spus că nu se tem numai de atacurile naționaliste, ci și de poliție. O relatare primită de la corespondentul Europei Libere la Moscova, Tom Balmforth, este sintetizată de Mircea Țicudean.

Migranții de la Moscova spun că istoria se repetă și că au toate motivele să le fie frică. După ce un bărbat neidentificat, bănuit că e din zona Caucazului, a înjunghiat mortal un tânăr rus, Moscova a devenit scena celor mai mari tulburări interetnice din ultimii trei ani. Duminică, după marșul naționaliștilor asupra unei piețe frecventate de migranți, poliția a făcut sute de arestări din rândul agresorilor. Dar, după doar o zi, luni și-a îndreptat atenția asupra migranților, dintre care a reținut 1600.

Djamal, un uzbec din Tajikistan în vârstă de 40 de ani, trăitor într-unul din depozitele din cartierul Biriuliovo, a spus Europei Libere că a văzut când poliția a început să aresteze migranți și că a fugit, deși are actele în regulă. El a spus serviciului nostru uzbek că polițiștii arestau pe toți cei care nu aveau înfățișare slavă, fără să le cerceteze documentele.

Azamat, de 36 de ani, un șofer de taxi uzbec care trăiește la Moscova de opt ani, este convins că migranții vor fi țapii ispășitori ai noilor tulburări. „De fiecare dată când se întâmplă asemenea lucruri migranții suferă – oameni fără casă și fără drepturi în țară străină, cei pe care rușii îi numesc ilegali”, spune uzbecul.

Nu este prima dată când un omor a provocat tulburări naționaliste în regiunea capitalei ruse. În decembrie 2010 uciderea unui suporter de fotbal rus de către un om din Caucazul de Nord a provocat revolte în centrul Moscovei. În luna iulie anul acesta uciderea unui localnic de către un etnic cecen a provocat manifestări de stradă xeonofobe.

Noile violențe de la sfârșitul săptămânii trecute l-au făcut pe șeful federației ruse a migranților, Muhamad Amin, să-i îndemne pe migranți să nu iasă din casă. Dar un lider al musulmanilor ruși, Rușan Abiasov, a spus că sărbătoarea care începe astăzi și va dura trei zile trebuie să meargă înainte și a cerut poliției din capitala rusă să asigure protecția necesară.

Magomed Karasov, de 24 de ani, cetățean rus din republica Karahai-Cerchezia, din Caucazul de Nord, și-a exprimat îngrijorările după ce s-a rugat ieri la o moschee din Moscova: „Totul va fi mai rău de acum pentru că în asemenea situații autoritățile nu tratează cu persoane individuale, ci cu grupuri întregi”, a spus Karasov, adăugând că mulți polițiști ruși simpatizează cu naționaliștii și că guvernul ar trebui să ia măsuri care să apere cetățenii, nu să-i asuprească.

Viceprimarul Moscovei, Alexander Gorbenko, a avertizat luni că sărbătoarea musulmană care începe astăzi ar putea da ocazia unor „provocări”, ca și meciul de fotbal Rusia-Azerbaidjan, care deși se va juca la Baku, diseară, ar putea fi urmat de ciocniri în barurile moscovite.

Împotriva persecutării migranților s-a pronunțat ieri Federația Comunităților Evreiești din Rusia. Purtătorul ei de cuvânt Boruh Gorin este citat de Interfax cu declarația că din păcate cei percepuți ca străini devin întotdeauna țapi ispășitori. Gorin a făcut apel la autoritățile ruse să ia în serios problemele sociale din jurul migrației și să le rezolve în mod civilizat.

Tot ieri, influenta Biserică Ortodoxă Rusă a îndemnat guvernul să elimine „economia tenebră”, pe care o consideră vinovată de cele întâmplate împreună cu incapacitatea autorităților de a aplica corect legile migrației. Dar, declarația purtătorului de cuvânt al Patriarhiei ruse cuprinde și cuvinte aspre la adresa migranților, spunând că ei provoacă reacția radicală a naționaliștilor prin așa-numite „crime etnice” și prin „bădărănia” comportamentului lor.