Dorim ca femeile să aibă un rol cu mult mai mare în procesul decizional

Ziua Internaţională a Femeii din Mediul Rural astăzi. Cu acest prilej, la Chişinău începe un Forum al Femeilor Lidere din Comunităţile Rurale, organizat de Fundaţia Soros-Moldova. Vom discuta la această temă cu doamna Aurelia Bondari, director executiv al Federaţiei Naţionale a Agricultorilor din Moldova, „Agroinform” şi una dintre moderatoarele Forumului:

Europa Liberă: Aşadar, 15 Octombrie - Ziua Internaţională a Femeii din Mediul Rural, stabilită printr-o rezoluţie de către Adunarea Generală a ONU. Din capul locului, de această zi despre care probabil că se ştie destul de puţin chiar în mediul rural - de ce a fost în general necesară, să spunem aşa, această distincţie dintre doamnele de la sate şi cele din mediul urban?…

Aurelia Bondari: „Eu intuiesc că această distincţie se datorează faptului că, totuşi, femeile din spaţiul rural au mai puţine oportunităţi de a se manifesta, de a pleda pentru drepturile lor şi pentru egalitate. De aceea eu cred că este foarte binevenită această formulare şi noi profităm de această ocazie, organizând Forumul.”

Europa Liberă: Din punctul Dvs de vedere, cum, prin cele politici ale statului, femeile din mediul rural ar putea şi, eventual, sunt încurajate să depăşească condiţia la care sunt deseori reduse – de a se ocupa doar de treburile din gospodării? Există vreo modalitate de a le încuraja să-şi înceapă propria afacere?

Aurelia Bondari: „În Republica Moldova, din păcate, nu avem programe destinate femeilor din spaţiul rural, care le-ar încuraja să înceapă o afacere, să-şi îmbunătăţească puterea economică şi, evident, să se manifeste la toate capacităţile în acest sens.

Dacă analizăm situaţia pe plan global sau ne referim la Europa sau România, ţara vecină, acolo femeilor li se atribuie un rol tot mai important în societate, pentru femei sunt programe speciale de încurajare de a participa în afaceri şi deja sunt studii care demonstrează că femeile sunt foarte eficiente în antreprenoriat, deoarece stilul lor de a conduce corespunde rigorilor vremii, adică femeile se bazează mai mult pe sisteme motivaţionale atunci când conduc companii mari, bazându-se mai mai mult pe angajaţi, le oferă mai mult spaţiu pentru manifestare.

De aceea cred că este timpul ca şi în Republica Moldova să fie elaborate programe speciale, destinate femeilor. Desigur, mai sunt multe alte probleme care se referă la dezvoltarea antreprenoriatului feminin, care nu ţin numai de politicile statului, ţin şi de stereotipurile din societate.”

Europa Liberă: Chiar vroiam să vă întreb, în ce măsură prejudecăţile mai guvernează satul moldovenesc, în care nevasta încă nu demult se cădea să meargă cu soţul, „cu omul”, cu un pas-doi în spate şi să-şi ştie „locul”?

Aurelia Bondari: „Tradiţiile în societatea moldovenească sunt foarte, foarte puternice. Ele nu sunt cele care au fost cândva, deja o femeie bună nu mai este cea cu capul întotdeauna plecat. Astăzi sunt alte clişee formate pentru o femeie: ea trebuie să fie bună, cuminte, frumoasă, să se ocupe de copii.

Desigur, atunci când femeile renunţă la tigăi, la şorţuleţe, la pămătufurile de praf, se observă o revoltă în societate, uneori chiar şi din partea femeilor, nu doar din partea bărbaţilor. Acest lucru înseamnă că femeile trebuie să-şi impună poziţia, să depună mai mult efort pentru a se implica în această lume a afacerilor, pentru a-şi asuma acest curaj de a începe o viaţă complet diferită decât cea casnică.”

Europa Liberă: Dnă Bondari, dar în ce măsură femeile sunt solidare în a se susţine una pe alte?

Aurelia Bondari: „Eu aş observa un fapt: solidaritatea în general nu este un termen specific pentru naţiunea moldovenească, dar mai mult se manifestă în cadrul societăţii pur feminine. Nu pot să explic foarte bine acest fenomen din punct de vedere sociologic, dar desigur că e ceva care ne încurcă mult. Noi observăm că se schimbă lucrurile, că femeile încep să înţeleagă anumite procese care sunt în societate şi înţeleg că de una singură nu se descurcă. Solidaritatea aceasta se înfiripează totuşi, începe să mobilizeze mai multe femei, însă chiar şi aşa sunt foarte puţine. Înţelegerea necesităţii solidarităţii încă nu este deplină.”

Europa Liberă: Revenind la absenţa unor politici bine formulate şi eficiente ale statului, de încurajare a femeilor din spaţiul sătesc, să spunem aşa, Dvs cum aţi explica această absenţă, prin reprezentarea slabă a femeilor în structurile decizionale sau prin alte motive?

Aurelia Bondari: „Eu le explic foarte simplu: din moment ce la putere avem o majoritate de bărbaţi, ei nu văd nicio problemă, ei nu o simt şi nu cred că pentru femei ar trebui realizate programe speciale. Bărbaţii gândesc altfel. Chiar recent, având o discuţie cu un domn ministru din Guvern, mi-a spus: „Ce putem face special pentru femei? Or dacă luam anumite măsuri, de fapt, le discriminăm! Nu avem dreptul de a oferi ceva special în cadrul regulatoriu pentru femei. E vorba de aşa numita discriminare pozitivă”.

Dar nu vorbim aici numai despre oferirea unor resurse financiare sau aprobarea anumitor legi, noi vorbim despre programe de încurajare care implică informare, educaţie. Pentru noi suportul din partea Guvernului, din partea statului, este foarte important mai ales atunci ne avântăm într-o afacere şi ne asumăm riscuri enorme. Când eşti femeie şi responsabilitatea faţă de familie este una foarte mare.”

Europa Liberă: Acest suport are şi un caracter de recuperare, de aceea este foarte important. Forumul Femeilor Lidere din Localităţile Rurale, care va începe astăzi, nu este la prima ediţie, dna Bondari. Ce efecte au avut ediţiile precedente? Poate la nivel legislativ, poate la nivelul spargerii unor tipare ale bărbaţilor privind problematica femeilor?

Aurelia Bondari: „Forumul Femeilor Lidere din Localităţile Rurale, da, este la a treia ediţie şi pentru fiecare ediţie noi ridicăm atât calitatea, cât şi solicitările care le avem sau aşteptările pe care le avem de la Forum. Evenimentul şi-a propus să sporească vizibilitatea activităţilor femeilor lidere din comunităţile rurale şi să ofere o platformă de comunicare între femei pentru a împărtăşi bunele practici şi succesele pe care le ating.

Chiar şi la televiziune şi radio femeia nu întotdeauna apare reprezentând o istorie de succes, o femeie capabilă de a-şi administra afacerile. De obicei, apar ca şi oameni de creaţie, din educaţie sau, pur şi simplu, femei frumoase, dar nicidecum ca un antreprenor de calitate foarte înaltă.

Desigur că noi promovăm atât schimbări la nivel de politici şi ne dorim ca femeile să aibă un rol cu mult mai mare în procesul decizional, în special în ceea ce ţine de Parlament şi Administraţia Publică Locală. De asemenea, vizavi de finanţarea partidelor publice, ne-am dori ca partidele care promovează mai multe femei în Parlament, să primească mai mulţi bani de la stat. Această măsură este una pur cantitativă, noi trebuie să vorbim acum, în societate, foarte mult despre calitatea şi oportunitatea de a influenţa deciziile în cadrul partidelor de către femei, fiindcă această, iarăşi, este condiţionat de puterea economică a femeilor. La noi, în cadrul partidului, depinde cât de bun antreprenor eşti şi care este puterea ta economică.”