În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău, istoricul și publicistul Ghe. Cojocaru a stat de vorbă cu Vasile Botnaru despre unele inițiative controversate ale conducerii autonomiei găgăuze.
Gheorghe Cojocaru: „Autorităţile de la Comrat îşi asumă tot mai evident rolul vârfului de lance al cursului politic, prin care se urmăreşte împiedicarea apropierii Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Absurditatea interzicerii predării limbii române sau a istoriei românilor în unitatea teritorial-administrativă găgăuză ţinteşte însă dincolo de relaţiile Chişinăului cu Bruxelles-ul, lovind în sfera sensibilă a chestiunii identitare.”
Europa Liberă: Cum se explică totuşi că, până în prezent, nici limba română şi nici istoria românilor, predate în învăţământul din Găgăuzia, nu au deranjat conducătorii de la Comrat, iar acum aceste două materii au devenit indezirabile, din punctul lor de vedere, dar nu şi al cadrelor didactice?
Gheorghe Cojocaru: „Şi în anii precedenţi s-au făcut încercări de a restrânge sfera limbii române în enclava găgăuză, dar aceste tentative s-au produs în contextul în care s-au înregistrat note slabe la examenele de bacalaureat, fără vreo legătură vizibilă cu evoluţiile politice. Intervenţia fermă a Ministerului Educaţiei, care a avertizat asupra imposibilităţii recunoaşterii valabilităţii diplomelor de bacalaureat pentru absolvenţii găgăuzi, a avut efectul de a trezi la realitate factorii de decizie de la Comrat. De atunci şi până astăzi nu s-a întâmplat nimic de natură să prejudicieze procesul didactic din zona găgăuză, iar acest nou pas al conducerii de la Comrat este el însuşi o măsură ilegală de imixtiune într-o sferă în care nu are niciun fel de abilităţi şi de discriminare a tinerilor găgăuzi care vor trebui să se integreze în societatea din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, oricare cetăţean şi oricare administrator de orice nivel ar avea libertatea să invoce obligaţia de a apăra Constituţia. Or, liderii de la Comrat ar putea face trimitere la articolul 13 din Constituţie ...
Gheorghe Cojocaru: „Articolul 13 din Constituţie poate fi speculat şi aici cei de la Comrat nu sunt primii care încearcă să speculeze inadvertenţele din textul constituţional, însă nu conducerea găgăuză, ci Ministerul Educaţiei are prerogativa de a aproba programele şcolare şi de a superviza procesul de instruire şi educaţie la nivel naţional. Între altele, am putea să reamintim aici că sintagma „limba română” este inclusă în textul Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, pentru care au votat şi reprezentanţii populaţiei găgăuze, în 1991, şi care este autentică sursă constituţională.”
Europa Liberă: Motiv pentru care a şi fost, probabil, distrus originalul Declaraţiei. Ce consecinţe ar putea avea aceste interziceri ale predării limbii române ş istoriei românilor în unitatea teritorial-administrativă găgăuză?
Gheorghe Cojocaru: „Încă odată, ceea ce întreprinde conducerea de la Comrat nu este ceva nou pentru istoria recentă a Republicii Moldova. La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, zona de dincolo de Nistru, încăpută pe mâinile unor forţe separatiste, a tratat cu ostilitate cursul spre autodeterminare naţională al Chişinăului, interzicând limba română şi fluturând sperietoarea unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România. La o altă scară, Comratul încearcă astăzi să scoată de la naftalină acelaşi arsenal propagandistic şi să deturneze mersul firesc al istoriei, într-un moment de maximă responsabilitate. Destabilizarea situaţiei interne pare a fi miza tulburărilor în lanţ de la Comrat, o miză care trebuie nu numai parcursă ca atare, dar şi tratată la timp şi cu remediile adecvate.”