Titus Corlățean: „Ceea ce contează în primul rând este voința legitimă și suverană a R. Moldova în ceea ce privește traseul de apropiere de UE.”
Ministrul de externe al României, Titus Corlățean, a acordat corespondentei Europei Libere la București, Sabina Fati, un interviu pe tema integrării europene a Republicii Moldova.
Europa Liberă: Credeți că Rusia are la îndemână pârghii pentru a întoarce Republica Moldova din drumul spre UE, înainte de summit-ul de la Vilnius sau după aceea până la încheierea definitivă a acordurilor cu UE?
Titus Corlățean: „Ceea ce contează în primul rând este voința legitimă și suverană a Republicii Moldova în ceea ce privește traseul de apropiere de UE în perspectiva unei viitoare aderări la UE. E o decizie pe care Republica Moldova a luat-o, guvernul de la Chișinău promovează constant această linie de acțiune: în baza voinței politice, procesul de reforme interne a avansat și avansează, ceea ce înseamnă în primul rând fundamentul democratic, legislativ și instituțional, după model european. Acest proces, care treptat devine ireversibil și care beneficiază de susținerea UE confirmă direcția pe care merge Republica Moldova.”
Nimeni nu neagă că Federația Rusă are propriile interese în spațiul estic, ar fi nerealist și incorect să nu spunem public acest loc. Pe de altă parte orice formă de embargou, asupra vinurilor sau altor produse care sunt importante pentru Republica Moldova, provoacă o anumită iritare și eu, personal, le consider niște măsuri neinspirate. Oricum, ele au generat contrareacții în interiorul UE, o mai mare solidaritate față de Chișinău, așa cum s-a văzut în cazul deschiderii pieței europene pentru vinurile moldovenești și urmează să fie validate în curând și de Parlamentul European. Nu văd, deci, să apară nici un fel de riscuri în ce privește finalizarea Acordurilor cu UE.”
Europa Liberă: Când spuneți că Rusia are interes în Republica Moldova la ce vă gândiți?
Titus Corlățean: „În primul rând la proiectul Uniunii Vamale, proiect care este promovat de Moscova: până la urmă fiecare stat își adoptă propria poziție suverană, de a fi parte dintr-un sistem sau altul. Noi am privit cu mare interes decizia Republicii Moldova de a fi asociată politic și economic cu UE și alături de ceilalți parteneri susținem ferm această orientare.”
Europa Liberă: Transnistria poate fi folosită în vreun fel ca piedică? Vicepremierul rus Dimitri Rogozin amenința la începutul lunii trecute că Republica Moldova și-ar pierde statalitatea dacă s-ar gândi să adere la NATO și va pierde Transnistria dacă va semna Acordul de Liber Schimb cu UE.
Europa Liberă: Cu mai multe luni înaintea summit-ului de la Vilnius au început o serie de provocări în așa numita zonă de graniță cu Transnistria.
Titus Corlățean: „Suntem la curent cu acest tip de tentații și de
Este un fapt extreme de pozitiv că guvernul R. Moldova gestionează cu înțelepciune politică acest lucruri, fiindcă trebuie evitată orice formă de escaladare sau de tensiune ...
Europa Liberă: Există și alte instrumente de intimidare pe care le folosește Rusia, ați vorbit mai devreme despre embargoul asupra importurilor de vinuri, cum ar fi gazul sau represiunile împotriva emigranților moldoveni în spațiul rusesc. Cum pot fi oprite aceste intimidări?
Titus Corlățean: „Toate acestea țin de dialogul bilateral dintre Chișinău și Moscova. Știu că există un astfel de dialog, există și mecanisme ale Organizației Mondiale a Comerțului în ceea ce privește în privința restricțiilor impuse de Federația Rusă, folosite deja de Republica Moldova. Noi nu putem decât să sperăm că pe calea un dialog politic normal să se ajungă la calmarea acestui tip de tentații.”
Europa Liberă: S-a vorbit mult despre conducta de gaz Iași-Ungheni. Construcția e la început și s-ar putea să nu fie gata până la termenul asumat de România. Pe de altă parte Rogozin le-a spus moldovenilor „sperăm să nu înghețați la iarnă”. Credeți că a glumit?
Titus Corlățean: „Acest tip de amenințări sunt contraproductive și nu intră în cadrul unui dialog între două țări. Știm cât de importantă este pentru o țară independența energetică și cât de necesară este aprovizionarea din mai multe surse. Acesta este motivul pentru care România a răspuns solicitărilor Republicii Moldova de a oferi alternative energetice. Celor care au obiceiul de a comenta și critica în această perioadă ritmul lucrărilor la conducta de gaz Iași-Ungheni, este vorba despre politicieni din România, le-aș aduce aminte că foarte mulți ani nu au făcut nimic.
Actualul guvern reușește să promoveze în mod constant acest proiect, concomitent cu un alt proiect de interconectare electrică între cele două state. Contractul e destul de clar, în așa fel încât în luna decembrie lucrările să fie finalizate: nu vorbim despre un segment foarte lung până la frontiera cu Republica Moldova. Eu sunt încrezător că lucrările vor fi gata la timp.”
Europa Liberă: Ce-ar putea face România pentru Republica Moldova în situația ipotetică în care s-ar închide robinetul de gaz dinspre Rusia?
Titus Corlățean: „Sper să nu se ajungă la o astfel de măsură, așa că prefer să nu comentez astfel de situații ipotetice. Noi ne facem datoria de a finalizăm aceaste interconectări, care este de fapt o racordare la rețelele europene de gaz și de energie electrică.”
Europa Liberă: Deputatul Eugen Tomac, originar din Republica Moldova spunea că UE ar răspunde în termeni „foarte duri” Rusiei în eventualitatea închiderii robinetului cu gaz și că ar putea decide chiar neparticiparea la Olimpiada de la Soci. Vi se pare plauzibil?
Europa Liberă: Scenariul boicotului Olimpiadei de la Soci este susținut de mai multe organizații neguvernamentale pentru apărarea drepturilor omului, cu atât mai mult cu cât Olimpiada este un nou prilej pentru Vladimir Putin de a-și demonstra puterea. Se poate în această situație delimita cu adevărat sportul de politică?
Titus Corlățean: „Eu cred că am depășit perioada războiului rece, când participările la olimpiade se făceau pe criterii ideologice sau de apartenență la un bloc sau altul. Organizațiile neguvernamentale sunt libere să se exprime, acesta este rolul lor într-o societate democratică, dar nu ați auzit lideri europeni mergând pe o astfel de variantă.”
Europa Liberă: Există în interiorul UE voci care cer amânarea parafării acordurilor de Asociere și Liber Schimb cu Republica Moldova?
Titus Corlățean: „Nu am înregistrat astfel de luări de poziție. Există un interes din partea tuturor ca efortul de reforme interne să continue și înainte și după summit-ul de la Vilnius. Acest summit trebuie să fie un succes pentru Chișinău, dar ce urmează după summit este cel puțin la fel de important: programarea semnării, procedurile tehnice legate de traducerea și verficarea conformității textelor în toate limbile oficiale, vorbim de component juridical de verificare.
E bine să fie programată, cel mai târziu la începutul toamnei lui 2014 momentul semnării, astfel încât procedura de ratificare să poată avea loc în Parlamentul Republicii Moldova; să fie ratificată în Parlamentul României. Suntem extreme de interesați să fim în fruntea grupului de state care ratifică acest tratat, în așa fel încât documentul să devină un punct de sprijin pentru continuitatea guvernului de la Chișinău, guvern cu orientare pro-europeană.”
Europa Liberă: În privința Ucrainei sau a Georgiei există reticențe?
Titus Corlățean: „Știm bine condițiile legate de criteriile și condiționalitățile din dialogul care există între UE și fiecare dintre partenerii săi. Cunoaștem discuțiile și așteptările foarte clare din partea UE. Există în același timp și progrese care trebuie menționate din partea Ucrainei: trebuie să vă spun că și din punctual de vedere al altor organizații europene, Consiliul Europei și Comisia de la Veneția, Kievul a avansat ceea ce este un lucru bun. România, care a susținut permanent traseul european al Ucraniei, este interesată ca acele condiții necesare să fie întrunite pentru semnarea efectivă, pentru semnarea acordurilor dintre Ucraina si UE la Vilnius. Este o decizie majoră pe care România o susține.”
Europa Liberă: Dacă nu se rezolvă cazul Timoșenko e posibil ca Ucraina să nu semneze nimic la Vilnius?
Titus Corlățean: „Mai avem încă timp până la momentul summit-ului de la Vilnius pentru a discuta ce se va întâmpla dacă, dar într-adevăr până atunci se așteaptă pași importanți în această privință. Pentru că Ucraina este cel mai mare vecin al României ne dorim cu sinceritate să putem asista la momentul semnării Acordului de Asociere al Ucrainei la UE. România susține de asemenea Georgia în eforturile acestei țări de a semna documentele de asociere la UE.”
Europa Liberă: Există precedentul Armeniei care s-a retras sub presiunea Moscovei din cursa spre UE, preferând Uniunea Eurasiatică. E un punct unde UE a pierdut?
Titus Corlățean: „Este o decizie luată de conducerea politică a Armeniei. Există și dezamăgire, pentru că această hotărâre a fost luată fără ca partenerii europeni să fie avertizați, în prealabil. Rămâne deschisă calea dialogului politic, poate chiar și economic între UE și Armenia. România rămâne în orice caz deschisă pentru acest dialog.”
Europa Liberă: „Cereți unirea și o veți avea” spunea Traian Băsescu. Această declarație poate constitui o bază pentru viitorul comun al celor două state?
Titus Corlățean: „Cred că dincolo de declarațiile politice pe care le auzim, care pot da și oxygen opoziției comuniste din Republica Moldova, înaintea unor alegeri extreme de importante, cea mai importantă rămâne acțiunea de a integrare politică și economică a Republicii Moldova în UE.
Regăsirea identității europene legitime și a vocației europene pe care o au cetățenii Republicii Moldova contează mai mult,
pentru că în viitor ne vom putea regăsi ca o familie unită noi românii cu frații noștri moldoveni.
Putem face orice fel de declarații, putem să câștigăm simpatia electorilor de dincolo de Prut, putem să fim foarte fermi sau foarte aspri în declarațiile politice, dar cel mai mult contează acțiunea, ceea ce facem pentru Republica Moldova.
Dincolo de unele declarații frumoase pe care le-am auzit în ultimii ani la București, prea multă acțiune n-am văzut. Simt în sfârșit că se mișcă lucrurile în direcția bună, cu o integrare politică și economică, cu chestiuni care țin de independența energetică, de schimburi economice și de asocierea la UE, acestea sunt realitățile de care Republica Moldova are nevoie. Timpul va da răspuns la toate întrebările.”
Regăsirea identității europene legitime și a vocației europene pe care o au cetățenii Republicii Moldova contează mai mult,
Regăsirea identității europene legitime și a vocației europene pe care o au cetățenii R. Moldova contează mai mult...
Putem face orice fel de declarații, putem să câștigăm simpatia electorilor de dincolo de Prut, putem să fim foarte fermi sau foarte aspri în declarațiile politice, dar cel mai mult contează acțiunea, ceea ce facem pentru Republica Moldova.
Dincolo de unele declarații frumoase pe care le-am auzit în ultimii ani la București, prea multă acțiune n-am văzut. Simt în sfârșit că se mișcă lucrurile în direcția bună, cu o integrare politică și economică, cu chestiuni care țin de independența energetică, de schimburi economice și de asocierea la UE, acestea sunt realitățile de care Republica Moldova are nevoie. Timpul va da răspuns la toate întrebările.”
Europa Liberă: Nu de mult a venit la București, Philipp Missfelder, un apropiat al cancelarei Angela Merkel, care a spus că „România trebuie să-și îndeplinească promisiunea făcută în noiembrie 2010 de a semna Tratatul de frontieră cu Republica Moldova”. Și Chișinăul pare să-și dorească acest tratat. De ce ezită România?
Titus Corlățean: „Tratatul a fost semnat de mai multă vreme, dacă vorbim, însă, despre ratificare trebuie să vă spun că la nivelul Guvernului României a fost adoptată Legea de ratificare de mai multă vreme și potrivit Legii Tratatelor, proiectul a fost transmis Administrației Prezidențiale, care potrivit competențelor legale are obligația de a examina și eventual de a-l transmite la Parlament, ceea ce Administrația Prezidențială nu a făcut încă, pentru că după câte înțeleg, nu a terminat de evaluat acest proiect. Sperăm ca lucrurile să avanseze, pentru că pe fond acest acord este un acord normal, firesc care permite gestionarea tehnică a problemelor de frontieră. Este nevoie și de o astfel de formula juridică de cooperare.”
Europa Liberă: Traian Băsescu argumenta refuzul României de a încheia un tratat de frontieră cu Republica Moldova prin dorința de a nu consfinți Pactul Ribbentrov-Molotov.
Titus Corlățean: „Respect opinia președintelui și putem vorbi de simbolistică, dar textul tratatului se referă la gestionarea unor probleme tehnice la punctele de frontieră.”
Europa Liberă: Dar în același timp recunoaște și granița existent între cele două state...
Europa Liberă: Comisia Europeană a făcut publică lista cu 250 de proiecte de infrastructură din domeniul energiei, unde apar state din UE, dar și țări partenere, ca Ucraina. Pe listă apare România, dar nu și Republica Moldova. Bucureștiul va putea în viitor să găsească finanțare și modalități de a face și alte proiecte energetice cu Republica Moldova?
Titus Corlățean: „Statele din vecinătatea UE, care au fost direct interesate de astfel de proiecte s-au manifestat activ din acest punct de vedere.”
Europa Liberă: Și Moldova nu s-a manifestat până acum...
Titus Corlățean: „Eu încurajez guvernul Republicii Moldova să se implice; în egală măsură vreau să vă spun că este vorba despre o primă lectură. Vor urma completări, deci există posibilitatea de a adăuga și alte proiecte importante pe această listă, inclusiv de către Republica Moldova și evident că România o va susține.”
Europa Liberă: Ministerul Român de Externe are proiecte concrete în Republica Moldova?
Titus Corlățean: „Putem parcurge activitatea Ministerului Român de Externe, care este publică în tot ceea ce privește, de pildă, asistența pentru dezvoltare și aici vorbim de
milioane și milioane de euro care pe parcursul acestor ani au fost, bani investiți din bugetul Ministerului de Externe pentru diferite proiecte alocate R. Moldova, care este primul stat care s-a bucurat de asistența pentru dezvoltare pe care o oferă România.
Nu există acțiune politică europeană a României prin care să nu încercăm să promovăm Republica Moldova. De exemplu în 28-29 octombrie vom organiza împreună cu Comisia Europeană la București cea de-a Doua Ediție a Formumului Dunărean. Vor fi prezenți miniștri de externe, miniștri importanți din statele dunărene, miniștri ai dezvoltării din mai multe state. Republica Moldova va fi la rândul ei prezentă, iar acest Forum promovează proiecte de infrastructură în această regiune. Republica Moldova deși nu este membră UE are șansa să acceseze fonduri din acest proiect.”
Nu există acțiune politică europeană a României prin care să nu încercăm să promovăm R. Moldova...
Nu există acțiune politică europeană a României prin care să nu încercăm să promovăm Republica Moldova. De exemplu în 28-29 octombrie vom organiza împreună cu Comisia Europeană la București cea de-a Doua Ediție a Formumului Dunărean. Vor fi prezenți miniștri de externe, miniștri importanți din statele dunărene, miniștri ai dezvoltării din mai multe state. Republica Moldova va fi la rândul ei prezentă, iar acest Forum promovează proiecte de infrastructură în această regiune. Republica Moldova deși nu este membră UE are șansa să acceseze fonduri din acest proiect.”
Europa Liberă: Depinde deci de capacitatea Republicii Moldova de a depune proiecte?
Titus Corlățean: „Da, dar suntem dispuși să dăm toată asistența necesară guvernului de la Chișinău.”
Europa Liberă: Depinde de susținerea României accesul Republicii Moldova la anumite proiecte?
Titus Corlățean: „Depinde în primul rând de Republica Moldova să creioneze astfel de proiecte, dar și de colaborarea ei cu alte state, în primul rând cu România.”