„O țară prădată în lung și-n lat de funcționari și politicieni corupți, în timp ce noi ne mâncăm unul pe altul din cauza limbii vorbite și a adevărului istoric” (Timpul).
Comentatorul de la „Jurnal de Chişinău” Cornel Ciurea, se întreabă, cu o lună înainte de summitul din capitala Lituaniei, dacă lucrurile stau așa cum sunt prezentate și dacă drumul spre asociere este cu adevărat ireversibil. În primul rând, observă autorul, o parafare a Acordului în lipsa semnării aceluiași acord cu Ucraina nu va avantaja deloc Republica Moldova. În al doilea rând, parafarea Acordului va pune problema semnării lui în primăvara anului viitor, în condițiile în care Rusia va intensifica presiunile asupra Republicii Moldova. „Dar și în cazul semnării Acordului, nu știm cum se vor comporta țări ca Cipru, care vor trebui să ratifice acest acord, fiind în același timp dornice să mențină capitalurile rusești”, conchide Cornel Ciurea.
Săptămânalul „Ziarul Naţional” notează că în pofida experienței internaționale, Banca Națională a Moldovei nu este tentată să facă „afaceri” cu aur. Timp de 20 de ani, principala instituție financiară a R. Moldova nu a cumpărat niciun gram de aur. Anul trecut, s-a pomenit însă cu câteva lingouri care cântăresc împreună 74 de kilograme din acest metal prețios. „Darul” a venit din partea Guvernului, după ce a fost desființat Fondul de stat de metale prețioase și pietre prețioase. Care este soarta zecilor de kilograme de aur și platină din acest fond nu se știe…
Despre reţinerile de la vama Leuşeni, reporterii de la „Ziarul Naţional” scriu că au reușit să afle numele câtorva dintre vameșii reținuți de CNA și le-a verificat declarațiile de avere. Potrivit declarațiilor de venit depuse pentru anul 2012, majoritatea acestora au câștigat anul trecut de la locul de muncă circa 64 de mii de lei. Acești vameși nu au nicio locuință înregistrată pe numele lor și nici automobile deținute oficial în proprietate.
Marin Basarab de la „Timpul” observă că toate etniile din Moldova au apucături naționaliste: rușii și găgăuzii îi urăsc pe români, românii îi urăsc pe ruși, iar moldovenii în general, îi urăsc pe toți. Fiecare încearcă să învinuiască o altă etnie de toate problemele pe care le are și nu se gândește că poate ar trebui și singur să se schimbe. „Este destul de trist să vezi cum o țară e prădată în lung și-n lat de funcționari și politicieni corupți, în timp ce noi ne mâncăm unul pe altul din cauza limbii vorbite și a adevărului istoric”, constată autorul.
„Adevărul” notează că în cadrul reformei Justiţiei, până la finele anului în şase procuraturi raionale vor fi instituite camere de audieri prietenoase copiilor. Experţii salută ideea, dar spun că pentru a asigura buna funcţionare a acestora trebuie înlăturate câteva lacune legislative. „Prima se referă la faptul că victima va trebui să povestească experienţa, ştiind că în odaia alăturată se află acuzatul. Am solicitat ca la audieri să fie prezent doar reprezentantul legal al acuzatului. O altă problemă se referă la interpretarea legislaţiei de către magistraţi. Astfel, chiar dacă au materialul video cu audierile minorilor, judecătorii solicită să fie prezentă victima în sala de judecată“, precizează Daniela Sâmboteanu, şefa Centrului „Amicul”.
Recentele scumpiri ale carburanţilor nu sunt justificate și nu a existat motiv pentru scumpiri, susține directorul general al Agenţiei pentru Reglementare în Energetică, Victor Parlicov, citat de „Evenimentul Zilei”. Dl Parlicov a fost audiat la comisia parlamentară Agricultură şi Industrie alimentară. „Dacă vorbim de benzină şi motorină, atunci la benzină în general preţul a scăzut. La motorină, preţul mediu nu s-a schimbat esenţial în această perioadă”, a menţionat directorul ANRE. Directorul ANRE a mai spus şi că scumpirea gazului lichefiat cu 26% este prea mare și că a sesizat deja Consiliul Concurenţei.
Agenţia de ştiri „IPN” relatează că agricultorii vor ieşi la protest în faţa Guvernului la 23 noiembrie. Decizia a fost luată în cadrul şedinţei comune a consiliilor administrative ale Federaţiei Naţionale a fermierilor din Moldova, a Uniunii Republicane „Uniagroprotect” şi Federaţiei Naţionale a Agricultorilor „Agroinform”. Printre revendicările agricultorilor se regăseşte – stabilirea agriculturii şi dezvoltării rurale ca prioritate în Strategia de dezvoltare 2020, revenirea la cota TVA de 8% şi majorarea fondului de subvenţionare până la 640 milioane de lei.