Legea finanțelor locale: descentralizare și reformă

Valentina Ursu în dialog cu Ion Crudu, Valeriu Munteanu și Tudor Deliu.


Mai mulţi primari din localităţile Moldovei vor ajunge la Strasbourg să organizeze un flash mob. Ei vor să informeze Consiliul Europei că deputaţii de la Chişinău tărăgănează adoptarea Legii cu privire la finanţele publice locale. Iar parlamentarii îi liniştesc pe edilii locali şi spun că, săptămâna viitoare, Legea ar putea fi votată, în ultima lectură.

Valentina Ursu

Treizeci de primari vor merge la Congresul Autorităţilor Locale şi Regionale al Consiliului Europei. La Strasbourg, ei vor să îi convingă pe demnitarii europeni să intervină, pe lângă autorităţile moldave, ca să voteze, în variantă finală, Legea privind finanţele locale, care să fie implementată, începând cu anul viitor, chiar şi dacă va fi un an electoral.

Legea prevede relaţii bugetare directe dintre centru şi teritoriu, şi formule de transferuri de bani calculate după numărul populaţiei.

Ion Crudu, primarul comunei Vărzăreşti, din raionul Nisporeni, argumentează necesitatea adoptării acestei Legi.

Ion Crudu: „Descentralizarea fiscală, în teritorii, pentru autorităţile administraţiei publice locale, este, în primul rând, o prerogativă sau mai multe libertăţi transferate din centru în teritoriu. Persoanele, care sunt puse în funcţia de a gestiona această putere în teritoriu, ştiind nevoile locale mai bine, au posibilităţi să gestioneze mai bine resursele financiare.”

Europa Liberă: Banii nu au ajuns niciodată.

Ion Crudu:
„Banii nici nu vor ajunge niciodată.”

Europa Liberă: Inclusiv primarii ar trebui să ştie cum să gestioneze şi micile sume pe care le au.

Ion Crudu: „Aici apare şi aspectul care m-a făcut şi pe mine să privesc uneori mai sceptic această Lege, fiindcă nu cred că toţi 900 de primari vor şti cum să gestioneze această putere, la nivel local. În asemenea situaţie, ar trebui să fie implicate mai multe sectoare, inclusiv de atragere a impozitelor, a taxelor, să fie o conlucrare mai fructuoasă atât cu perceptorii fiscali, cât şi cu contabilitatea, cu agenţii economici, atragerea în teritoriu a agenţilor economici, fluidizarea agenţilor economici, pentru ca tu să fii orientat să aduci bani în buget. Or, aici apar două probleme: trebuie să fii mai preocupat să aduci bani în buget sau mai preocupat de a-i cheltui, fiindcă, din moment ce vin bani în buget, sunt mai preocupate acuma serviciile statului.”

Europa Liberă: Auzeam şi alte reproşuri că s-ar putea să se pomenească o comunitate sau alta că nu ajung bani pentru grădiniţe, nu ajung bani pentru alte instituţii din sat.

Ion Crudu:
„Şi sunt, la ora actuală, grădiniţe în impas de autofinanţare, sunt grădiniţe care nu au suficiente fonduri, pentru a-şi achita efectiv căldura, lumina, celelalte cheltuieli. Iar acest moment tocmai pregăteşte terenul pentru următoarea reformă administrativă, fiindcă noi, pe palma aceasta de pământ, Republica Moldova, avem mult prea multe unităţi administrativ-teritoriale. Această reformă, care acuma este propusă, financiară, nu face altceva nimic decât să pregătească terenul propice pentru ca să implementeze o reformă administrativă. Atunci va fi şi o descentralizare bună, fiindcă 900 de primării ar trebui, să zicem aşa, să se înjumătăţească. Vom avea unităţi administrativ-teritoriale cu mai mulţi locuitori, preferabil ar fi de la 3500-4000 de locuitori în sus,
Al doilea aspect pozitiv, de ceea ce am vorbit, că reforma administrativă va urma celei financiare, este că se vor reduce o mare parte din cheltuieli care nu întotdeauna sunt cele mai adecvate.
iar în aşa situaţii, primarul, consiliul local, au mai multe pârghii de a atrage fonduri, de a aduce anumite proiecte naţionale sau internaţionale, în teritoriu, fiindcă eşalonul de beneficiari este mult mai mare. Şi al doilea aspect pozitiv, de ceea ce am vorbit, că reforma administrativă va urma celei financiare, este că se vor reduce o mare parte din cheltuieli care nu întotdeauna sunt cele mai adecvate. Pentru o primărie de 800 sau 1000 de locuitori, eşti nevoit să susţii o funcţie de primar, de consilier, de inginer cadastral, de perceptor fiscal, care, să recunoaştem, la 1000 de locuitori, aceşti oameni uneori poate chiar nu au suficient de lucru. De aceea trebuie eficientizate resursele şi cheltuielile pe care noi le facem.”

Europa Liberă: Domnule primar, v-aţi gândit şi pe termen mediu, pe termen lung ce efect poate să aibă adoptarea acestei Legi privind autonomia financiară?

Ion Crudu: „Bine ar fi să ne orientăm la efectul de lungă durată al acestei Legi, fiindcă efectul imediat, bineînţeles, va fi un pic bulversarea autorităţilor publice locale care vor trebui să se conformeze la noile standarde, la noile programe, începând cu contabilitatea, cu perceptorii fiscali, cu primarul, un moment când nu cunoşti şi un pic intri în panică. Dar, fiind moldoveanul foarte isteţ, va reuşi să prindă şi din mers. În termen lung, în 3-5 ani, această Lege va atrage nemijlocit şi reforma administrativă, fiindcă vor fi primari care vor veni la guvernare şi vor zice: „Eu nu pot să îmi achit salariul la lucrătorii din primărie, simplu”. În acest context, acest primar va trebui să fuzioneze şi cu alţi primari, colegi de-ai lui de breaslă, pentru a crea o unitate administrativ-teritorială mult mai mare.”

Europa Liberă: Iar peste 10 ani?

Ion Crudu:
„Peste 10 ani, un efect pozitiv, pe care eu îl văd, dezvoltarea Republicii Moldova şi în localităţi.”

Europa Liberă: Şi, de fapt, sunt două lumi paralele.

Ion Crudu:
„Şi, de fapt, sunt două lumi paralele, să spunem aşa, societatea boemă sau elitistă şi cei care sunt în teritorii. Iar în momentul când faci descentralizarea, când adopţi asemenea reforme, atât financiară, cât şi administrativă, catalizezi dezvoltarea rurală, iar la noi, până una alta, guvernarea s-a axat mult pe catalizarea dezvoltării rurale, prin prisma tuturor proiectelor pe care le avem, în acest moment, începând cu „PARE 1+1”, terminând cu grantul, deja s-a început, un prim pas
Adevărata bogăţie a Republicii Moldova este pământul. Cum se întâmplă că tocmai bogăţia noastră noi nu o cultivăm? Ar trebui să fie mai mare ruşinea noastră, să importăm ketchup-ul, mă scuzaţi de expresie, din Ucraina sau în plină iarnă să aducem roşiile din Turcia, noi fiind o ţară preponderent agrară.
de a se dezvolta. Plus la aceasta, adevărata bogăţie a Republicii Moldova este pământul. Cum se întâmplă că tocmai bogăţia noastră noi nu o cultivăm? Ar trebui să fie mai mare ruşinea noastră, să importăm ketchup-ul, mă scuzaţi de expresie, din Ucraina sau în plină iarnă să aducem roşiile din Turcia, noi fiind o ţară preponderent agrară. De ce se întâmplă aceasta? Tocmai că nu avem asemenea reforme, fiindcă asemenea reforme vor permite atât autorităţilor publice locale, cât şi cetăţeanului în speţă sau viitorului om de afaceri, care va fi în teritoriu, să dezvolte, să prelucreze pământul, să atragă noi agenţi economici, să motiveze, să impulsioneze şi, astfel, va fi interesat şi consiliul local, şi primarul să poată ajuta un cetăţean sau un tânăr să îşi cumpere un utilaj agricol, să ajute pe cineva ca să îşi consolideze terenurile. Dar la noi ce se întâmplă? S-au fărâmiţat şi s-au parcelat toate terenurile, acuma vine un investitor ca să investească în teritoriu, el are cât? 1-2 hectare. Nu poate să investească.”

Europa Liberă: La Vărzăreşti, proiectul de buget pentru anul viitor e definitivat?

Ion Crudu:
„Încă nu este definitivat.”

Europa Liberă: Aşteptaţi centrul să vă spună?

Ion Crudu:
„Centrul, cred că, ar trebui mai mult să aibă un rol de consultare, nu neapărat, de obligativitate. Aproximativ, s-a înjumătăţit bugetul, este limita existenţei. Cu asemenea buget, eu elementar nu pot să îmi permit să pun un greider ca să meargă pe drumuri, toamna sau primăvara, doar ce îmi permite mie taxa de amplasare a agenţilor economici, că, în rest, nu am alte mijloace.”

Europa Liberă: Deci pentru infrastructură – niciun sfanţ?

Ion Crudu:
„Nu. Doar din proiecte. Ai un dezavantaj, pe de o parte. Pe de altă parte, ai şi posibilitatea, dacă eşti harnic şi isteţ, poţi să aduci multe proiecte în teritoriu.”

Europa Liberă: Dar acuma este o confruntare între puterea locală şi cea centrală?

Ion Crudu: „Eu nu o văd ca pe o confruntare şi nu cred că este cazul.”

Europa Liberă: Dar există un risc ca această relaţie, pe moment, tensionată, între centru şi teritoriu, să se răsfrângă cumva asupra comunităţilor?

Ion Crudu:
„Nu. Singura situaţie, pe care eu o văd reală şi pasibilă de a fi îndeplinită, este intensificarea relaţiilor pozitive între autorităţile publice locale şi între cele centrale. Or, dezvoltarea societăţii se începe de la baza piramidei, de la temelie.”

Europa Liberă: Dar acest dialog se face simţit?

Ion Crudu:
„Se face. Se face simţit un dialog prin diferite căi, să spunem aşa.”

Europa Liberă: Pe linie de partid sau pe linie administrativă?

Ion Crudu:
„Nu, pe linie administrativă.”

Europa Liberă: Domnule primar, pe calea eurointegrării, vom putea vorbi cu voce mai tare despre o veritabilă descentralizare?

Ion Crudu:
„În momentul când statul, în primul rând, şi cetăţenii sunt pregătiţi pentru a fi în aceeaşi linie de undă, să spunem aşa, cu sistemul de valori, cu sistemul politic, cu sistemul guvernamental european, atunci se face o aşa-zisă asimilare europeană, vii în marea familie europeană. Or, în marea familie europeană, descentralizarea este o premisă, doar că uneori moldoveanul are din firea lui tendinţa aceasta de a mai arăta cu degetul şi de a mai critica, fără a se implica efectiv într-o anumită problemă. Paradox: întotdeauna un stat a avut ca etalon un alt stat, într-o anumită controversă. De exemplu, Coreea cu Japonia, ceea ce ţine de
La noi nu ştiu cum se face că Republica Moldova, semenii noştri, sunt tot împotriva noastră, noi nu ne aliem cu o altă ţară, de exemplu, să fim mai buni ca România sau să fim mai buni ca Ucraina. Noi parcă ne tragem unul pe altul de picioare, ca nu cumva cineva să se urce mai sus.
tehnologie, Rusia cu America ceea ce ţine de armament şi inovaţii tehnologice, care întotdeauna a generat un profit societăţii, luat per ansamblu. La noi nu ştiu cum se face că Republica Moldova, semenii noştri, sunt tot împotriva noastră, noi nu ne aliem cu o altă ţară, de exemplu, să fim mai buni ca România sau să fim mai buni ca Ucraina. Noi parcă ne tragem unul pe altul de picioare, ca nu cumva cineva să se urce mai sus. Or, chestia aceasta ţine şi de genofondul populaţiei, ţine şi de cultura populaţiei. Noi, dacă nu vom miza şi pe aceste valori, care se numesc cultura naţiunii noastre, în zadar, vom face reforme. Exact ca şi chestia în local, în zadar primarul face drumuri, dacă cetăţenii nu vor înţelege că acest drum este al teritoriului şi al comunei şi ei vor lua semne de circulaţie şi vor face lopeţi de zăpadă. Păi, în zadar statul se va chinui să facă reforme în Republica Moldova, dacă cetăţenii nu vor înţelege aceste reforme şi de ce ele sunt necesare.”

***

Deputatul liberal, Valeriu Munteanu, care, până a ajunge în Parlament, a activat ca primar la Floreni, spune că ceea ce îi nemulţumeşte pe aleşii locali e pe deplin argumentat pentru că cei de la putere le-au promis demult aşteptata descentralizare.

Valeriu Munteanu: „Şi la instalarea primului guvern de coaliţie, şi cel de-al doilea, şi cel de-al treilea una din cinci sau şase priorităţi pe care le are guvernul era conferirea unei veritabile autonomii locale. De la vorbe până la fapte este o distanţă foarte mare pentru actualul guvern. Chiar dacă coaliţia actuală deţine majoritatea teritoriilor, reprezentanţii lor conduc majoritatea teritoriilor, la nivel de primari, consilii locale, consilii raionale şi săteşti, nimeni dintre cei care sunt aleşi direct de către cetăţeni nu-şi doresc să stea cu mâna întinsă la guvern sau la sediul de partid, milogindu-se pentru o sută sau două sute de mii, cât au nevoie pentru a rezolva o chestiune în localitate. De
După adoptarea, în a doua lectură, a acestei Legi, proiectul adoptat a fost discutat, în toate teritoriile, şi formula la care s-a ajuns acum a venit nu de sus în jos, ci de jos în sus. Au fost ascultate cele 32 de teritorii, s-au făcut seminare, prezentări ale Legii în toate cele 32 de raioane, au discutat cu sute de primari, cred, şi au spus foarte exact că formula va fi următoarea: fiecare primeşte, în funcţie de numărul populaţiei.
aceea, fiecare a dorit să fie o formulă predictibilă. După adoptarea, în a doua lectură, a acestei Legi, proiectul adoptat a fost discutat, în toate teritoriile, şi formula la care s-a ajuns acum a venit nu de sus în jos, ci de jos în sus. Au fost ascultate cele 32 de teritorii, s-au făcut seminare, prezentări ale Legii în toate cele 32 de raioane, au discutat cu sute de primari, cred, şi au spus foarte exact că formula va fi următoarea: fiecare primeşte, în funcţie de numărul populaţiei. Şi aici detailat, în funcţie de numărul de copii în şcoli, în funcţie de numărul de tineri, în funcţie de numărul de bătrâni. Şi pe fiecare capitol separat. Fiecare primar fiind conştient că va cheltui atâta câtă populaţie are, va cheltui atâta câţi bani are în buget. Desigur, unele teritorii nu vor înregistra această sumă de bani sau această necesitate, care urmează să fie suplinită, dintr-un fond pe care trebuie să-l facă guvernul. Dar acest fond nu poate să fie creat din mijloacele luate cu japca de la alte autorităţi publice locale.”

Europa Liberă: Nemulţumirea de aici porneşte.

Valeriu Munteanu:
„Porneşte de aici, în primul rând, pentru că se încerca să se creeze un fond cu bani de la municipiul Chişinău. Or, acest fond de nivelare trebuie creat cu bani de la guvern. Nu ajung 200 de milioane, nu ajung 300 de milioane, nicio problemă, ele sunt suplinite din bugetul de stat. Şi cea de a doua nemulţumire este că ingerinţele politicului, paradigma să fie una foarte predictibilă, formula pe care o are primarul, atunci când accede, să fie foarte clară. El nu trebuie să fie în funcţie de preferinţele politice, pentru că eu ştiu foarte exact, şi am discutat cu zeci de primari de la PD, de la PLDM, care au spus foarte şi foarte clar că se simt înjosiţi să meargă la sediul de partid şi să solicite bani de la unii care au ajuns întâmplător în funcţie sau de la alţii care le pare că l-au apucat pe Dumnezeu de picioare.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că toţi cei aproape o mie de primari, care există astăzi în comunităţile Moldovei, pot administra bugetul local?

Valeriu Munteanu: „Banii niciodată nu ajung la administraţia publică locală, dar există suficiente administraţii publice locale care se vor simţi mult mai confortabil, în această situaţie. Această formulă, care a existat până acum, şi care se încearcă să fie promovată în formula în care a fost adoptată în lectura a doua, descurajează dezvoltarea economică locală, descurajează localităţile mari şi localităţile bogate, pentru că unele, probabil, sunt mai bogate decât altele. În schimb, avantajează pe cei care sunt foarte mici, nu îi descurajează, pentru că, în situaţia în care o localitate va vedea foarte exact că are populaţie puţină, că are buget foarte puţin, atunci el va rămâne cu un buget de 200 sau 300 de mii de lei şi soluţii nu vor mai fi găsite. Şi atunci de jos în sus aceştia vor fi obligaţi să găsească soluţii. Evident, vorbesc despre unirea a 2-3 localităţi, pentru că el vede foarte exact, primarul, că nu mai are rost să te mai duci la serviciu, că nu mai ai bani de benzină, când şcoala este la consiliul raional sau este ordonator principal de credit, aşa cum se încearcă în final. Or, actualii guvernanţi nu vor să meargă pe acest lucru. Ei au nevoie, precum avea nevoie şi Voronin, de foarte multe primării, de foarte multe organizaţii de partid, pentru ca să vină: „Ţi-am dat o sută de mii, te rog frumos, adu-mi o mie de voturi” şi tot aşa mai departe. Eu sunt departe de gândul că această generaţie de primari, care au venit şi ei, din punctul meu de vedere, sunt cu un pas înainte, cu o generaţie înainte decât gândirea celor din administraţia publică centrală actuală, care au rămas ancoraţi în acele imperative politice din care nu pot să se lepede.”

Europa Liberă: Deci, în a treia lectură, această Lege buclucaşă privind finanţele publice locale mai aşteaptă să fie adoptată?

Valeriu Munteanu:
„Mai aşteaptă. Ea poate fi adoptată chiar şi mâine.”

Europa Liberă: Există carenţe în aceasta?

Valeriu Munteanu:
„Nu există nicio carenţă. Cei care au trebuit să discute în teritoriu, desigur, au fost reprezentanţii Ministerului Finanţelor, care sunt nişte persoane la nivel tehnic. Ei au găsit un compromis şi o formulă care ar satisface şi Ministerul Finanţelor, cel care ordonează treburile, în acest domeniu, şi administraţiile publice locale, şi chir şi Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, cei care ne creditează, au acceptat această formulă. Este descurajantă din punct de vedere politic pentru actuala guvernare, pentru că
Când primarii vor avea o autonomie mai mare, mai greu va fi să le dicteze anumite lucruri.
ea conferă o autonomie mai mare. Iar când primarii vor avea o autonomie mai mare, mai greu va fi să le dicteze anumite lucruri. Ea poate fi votată chiar mâine. Probabil, coaliţia va încerca să găsească o metodă de mijloc, cu jumătăţi de măsură să vină să rezolve această problemă, pentru a putea, în primul rând, astupa gura europenilor şi nu gura primarilor. Europenii pe ei îi deranjează mai mult, că de acolo vin banii, de acolo pompează fonduri, iar primarii noştri o să mai aştepte şi iarăşi o să primească bani cu ţârâita.”

***

De mai mult timp, aleşii locali insistă să fie votată această Lege privind finanţele publice locale. Or, aşa cum spun chiar ei, primarii sunt oameni destul de conştienţi şi înţeleg că cineva nu doreşte să cedeze pârghiile de influenţă. Dacă Legea respectivă nu se adoptă, atunci Strategia Naţională de Descentralizare a fost o frumoasă fabulă pentru europeni, de dragul summit-ului de la Vilnius. Aceasta e părerea primarilor. Care e reacţia parlamentarilor? Un punct de vedere al deputatului liberal-democrat Tudor Deliu:

Tudor Deliu: „Finanţele publice locale au fost şi mai rămân a fi mărul discordiei pentru autorităţile administraţiei publice locale, fiindcă noi demult vorbim despre o descentralizare fiscală, dar, cu părere de rău, astăzi modalitatea de elaborare şi adoptare a bugetelor locale este strict reglementată de către autorităţile centrale. Deci, în baza datelor metodologice care vin de la Ministerul de Finanţe către direcţiile generale finanţe de nivelul doi, mai apoi, datele se remit la nivelul întâi şi, practic, se creează o situaţie când cei din administraţia publică locală de nivelul întâi votează doar nişte cifre care sunt repartizate de către autorităţile ierarhic superioare. Prin aceste modificări, deci, se vine cu o descentralizare. Însă eu n-aş spune că este o descentralizare fiscală totală, deoarece aici e mai mult, să vorbim aşa, o echilibrare a raporturilor fiscale, unde, cu părere de rău, în actuala prevedere, administraţia publică de nivelul doi este ca o frână în finanţele publice locale pentru cei de nivelul întâi, fiindcă, dacă să vorbim în caz concret, toate transferurile care vin la echilibrarea bugetelor pentru unităţile de nivelul întâi, vin prin intermediul celor de nivelul doi. Şi aceste simple modificări care s-au făcut încă nu rezolvă problema autorităţilor administraţiei publice locale.”

Europa Liberă: Dar ce ar putea să rezolve problema administraţiei publice locale?

Tudor Deliu:
„Vorbind, în genere, despre delegarea puterii, deci, descentralizarea are două forme: administrativ-teritorială şi descentralizarea tehnică. Anume descentralizarea tehnică şi este crearea de servicii, problemele finanţelor. Însă descentralizarea administrativ-teritorială se referă la organizarea administrativ-teritorială a teritoriului Republicii Moldova. Republica Moldova este foarte fărâmiţată. Noi avem unităţi administrativ-teritoriale care nici la 7 procente nu recuperă cheltuielile din veniturile proprii.”

Europa Liberă: Deci primăriile care au câteva sute de locuitori?

Tudor Deliu: „Câteva sute. Legea privind organizarea administrativ-teritorială prevede că unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi se formează, dacă are, cel puţin, 1.500 de locuitori. Dar există şi o excepţie, că, adică, unele localităţi cu un număr mai mic. Şi noi avem astăzi peste 300 de localităţi care nu coincid acestei normei legale şi, respectiv, eu m-am străduit să lămuresc colegilor mei. Dar să laşi sută la sută tot tipul de impozite în aceste localităţi, ele nu o să acopere cheltuielile nici la 20 de procente. Pentru a avea, într-adevăr, o descentralizare fiscală, trebuie să purcedem la o descentralizare administrativ-teritorială. Şi nu arbitrar, cum s-a făcut cândva, cum zicea Cantemir: „Croind la planuri din cuţite şi pahare”. Mie mi se pare că cineva a aluat harta republicii şi a împărţit-o arbitrar. Da, am avut şi cazuri când graniţele celor de nivelul doi treceau prin mijlocul unui sat. De aici trebuie foarte şi foarte riguros de făcut această delimitare administrativ-teritorială sau organizare administrativ-teritorială, ca să creăm, într-adevăr, nişte unităţi administrative viabile, care pot să recupereze măcar la 30-40-50 de procente de cheltuieli din veniturile proprii. Nu suntem noi, Republica Moldova, pionieri în acest domeniu, deoarece nu prea există nici în Europa, nici în lume, unităţi de nivelul întâi care să acopere la suta de procente.”

Europa Liberă: Domnule Deliu, dar şi cei de la Strasbourg v-au cerut această descentralizare ca pe una veritabilă, nu ca pe o descentralizare mimată.

Tudor Deliu:
„Noi suntem pentru descentralizarea fiscală, dar o descentralizare fiscală autentică şi nu mimată. Fiindcă eu nu vreau să facem jumătăţi de reforme pentru a raporta cuiva că noi am făcut reforma fiscală, mai apoi, ne vom confrunta, peste un an, că iarăşi nu este ceea ce am făcut.”

Europa Liberă: Deci trebuie să vedeţi pe termen lung, pe termen mediu şi lung efectul acestor reforme?

Tudor Deliu: „Absolut. Cu atât mai mult că în Strategia Naţională de Descentralizare se prevede şi problema organizării administrativ-teritoriale. Eu nu vorbesc astăzi că o să facem judeţe, vorbesc despre crearea unor unităţi viabile. Da, există în Legea privind descentralizarea administrativă că ele pot coopera unităţile între ele. Cu părere de rău, la noi încă această formă de cooperare e foarte departe. Dacă să facem o comparaţie cu Franţa, acolo, într-adevăr, 2-3 unităţi administrativ-teritoriale pot coopera, în crearea unui serviciu. La noi, cu părere de rău, fiecare cu turta lui.”

Europa Liberă: Haosul e prea mare...

Tudor Deliu:
„Haosul e prea mare. Primarii ar trebui să înţeleagă un lucru, că noi ceea ce facem trebuie să facem pentru cetăţeni. Şi pe cetăţean nu-l interesează prea mult că sediul primăriei numaidecât e în sat la dânsul, dar ce va aduce această unitate administrativ-teritorială în îmbunătăţirea situaţiei lui de trai.”

Europa Liberă: Chiar şi dacă aprobaţi, în a treia lectură, această Lege privind finanţele publice locale, ea ar urma să intre în vigoare, începând cu 1 ianuarie 2015. Pe de altă parte, am auzit o idee că aţi putea să selectaţi 2-3 raioane-pilot, să implementaţi această Lege, să vedeţi rezultatele şi după aceasta extindeţi.

Tudor Deliu:
„Într-adevăr, este o practică în lume: când încerci ceva să testezi, nu testezi pe capul tuturor. Deci este necesar de a implementa această reformă în trei, patru sau cinci entităţi. În cazul dat, în unităţile administrativ-teritoriale. Este şi această idee.”

Europa Liberă: Nu e idee bătută în cuie, dar se discută...

Tudor Deliu:
„Noi încă nu avem o idee bătută în cuie, dar se discută că, într-adevăr, pot fi, pentru anul 2014, selectate. Clar lucru că aici va trebui să fie şi o consultare cu cei care vor fi nominalizaţi pentru a fi selectaţi pilot, ca să vedem, mai apoi, într-un an de zile, care vor fi efectele acestei reforme. Şi dacă, într-adevăr, lucrurile vor merge bine, vom implementa nemijlocit şi celelalte prevederi, cu un termen mai extins.”

Europa Liberă: Dar astăzi primarii sunt în rol de cenuşăreasă. Chiar şi dacă primarul are votul a 50 la sută din localnici, nu poate să facă nimic?

Tudor Deliu:
„Clar că nu poate să facă nimic. Baza fiscală este foarte slabă. Un exemplu, în acest proiect de Lege se prevede că în unităţile de nivelul întâi va rămâne 75 de procente din venitul persoanelor fizice. Un singur exemplu, într-o localitate, nu vreau să-i dau numele, cu 700 de locuitori, câţi plătitori de impozite vom avea, că avem vreo 15 lucrători în gimnaziu sau şcoală primară, sau grădiniţe, primărie, bibliotecă, casă de cultură. Şi cam aici ne-am terminat. Dar suta, mia de procente s-o laşi de la aceştia şi nu 75, nici pentru salariul primarului pentru un an de zile nu poate să fie. CALM-ul ar trebui să organizeze nu proteste...”

Europa Liberă: Congresul Autorităţilor Locale din Moldova?

Tudor Deliu: „Da, Congresul Autorităţilor Locale, care sunt colegii mei şi eu stimez. Dar poate nişte instruiri, fiindcă primarul este o persoană care este aleasă de către cetăţeni şi el vine din diferite sfere de activitate – învăţământ, cultură, agronomie, zootehnie.”

Europa Liberă: Deci managementul Administraţiei Locale nu este cunoscut?

Tudor Deliu:
„Şi în timp de un an sau doi de zile, nu poţi să cunoşti toate lucrurile acestea. Şi de aceea este necesar de a organiza nişte instruiri cu aceşti primari, în primul rând, în probleme de finanţe publice locale. Fiindcă ei sunt executorii principali de bugete, responsabili de executarea bugetului şi gestionarea serviciilor publice din teritoriu. Dar, atunci când vii şi te pronunţi că noi suntem pentru această Lege, neştiind care vor fi efectele ei, pe viitor, iată, eu lucrul acesta nu pot să-l înţeleg.”