Cetăţenia este acordată doar cu respectarea tuturor condiţiilor legii

Redobîndirea cetăţeniei române de către cetăţenii Moldovei cărora le-a fost luată, lor sau strămoşilor lor, în mod abuziv de către autorităţile sovietice, continuă sa fie unul dintre cele mai discutate subiecte în relaţia dintre Moldova si România, cele doua ţări vecine. Valentina Ursu a stat de vorba pe aceasta tema, dar despre altele, cu domnul Tiberiu Trifan, consului general al României la Chisinau.

Europa Liberă: Aţi reluat procedura de eliberare a permiselor pentru micul trafic la frontieră. Vine lumea?

Tiberiu Trifan: „A fost o perioadă, într-adevăr, în care fost întreruptă eliberarea permiselor de mic trafic, pe motiv că s-a optat, în România, pentru nişte permise de mic trafic mult mai bine securizate. Am reluat, de circa două luni, procedura eliberării permiselor de mic trafic. Nu aş putea spune că ne confruntăm cu un volum foarte mare de cereri, cel puţin, la Chişinău, fiind mai în interiorul ţării.”

Europa Liberă: Deci avalanşă nu e?

Tiberiu Trifan: „Nu a fost o avalanşă, încă de la început. Au fost primele câteva luni, după care s-a intrat într-o normalitate firească. Adică nu spunem că nu avem deloc cereri. Dar ele se încadrează într-un ritm absolut normal şi eu consider că Tratatul privind micul trafic dintre România şi Moldova şi modul cum se eliberează aceste permise de mic trafic este un model pentru întreaga Uniune Europeană, în ceea ce priveşte aşa numitul local border traffic.”

Europa Liberă: Fundaţia Soros România estima la, cel puţin, 400 000 de mii numărul moldovenilor care au primit paşapoarte româneşti, începând din anul 1991, iar cifra ar putea să crească, odată cu rezolvarea dosarelor care se mai

În fața Consulatului României la Chișinău

află în procesare. Văd că oamenii se înghesuie aici, la consulat, pentru redobândirea cetăţeniei, să îşi depună dosarul, pentru a deveni români cu acte în regulă. Reuşiţi să satisfaceţi fiecare solicitare, în timp util?

Tiberiu Trifan: „Eu cred că reuşim. Şi reuşim foarte bine, faţă de acum 3-4 ani, când era nevoie de o programare, de o scrisoare de intenţie, după care se făcea o nouă programare. Acuma oricine poate să vină să depună dosarul, se face o programare telefonică, în decurs de 2-3 zile, se poate depune dosarul, fără niciun fel de problemă.”

Europa Liberă: E o procedură lejeră, dar o birocraţie mare?

Tiberiu Trifan: „Procedura redobândirii cetăţeniei române este o procedură specială, prevăzută de lege şi care acordă o aşa-zisă facilitate. Adică e mult mai simplu decât dacă s-ar acorda cetăţenia română unui străin care nu îndeplineşte condiţiile pentru redobândire. Legiuitorul a gândit această procedură, pentru a face o reparaţie morală celor care au avut această cetăţenie şi, fără voia lor, au pierdut-o, precum şi pentru descendenţii lor, până la gradul al treilea inclusiv.

Deci, văzând-o ca o reparaţie morală, eu nu aş spune că este birocratică. Dimpotrivă, aş spune că este cât se poate de simplă. Statul român a făcut eforturi foarte mari, în ultimul timp, atât din punct de vedere legislativ, pentru a crea această procedură mai simplificată pentru cei care doresc să o redobândească, cât şi din punct de vedere organizatoric.

Gândiţi-vă ce efort a trebuit financiar, în primul rând, statului român, pentru a constitui o autoritate specială, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care funcţionează, care are angajaţi. Foarte mulţi cetăţeni din Republica Moldova ne pun întrebarea: „Domnilor, de ce nu ni se acordă, în regim automat sau în masă?”, sau cum vreţi. Nu. Pentru că legislaţia românească în domeniul redobândirii cetăţeniei, reprezentată de legea din 1991, cu modificările şi completările ulterioare, noi spunem că este un act normativ care este la nivelul celor mai înalte standarde şi exigenţe şi din Europa, şi din întreaga lumel în materia dobândirii, redobândirii cetăţeniei unui stat. El ţine cont de toate cele mai avansate practici în domeniu, este în conformitate cu Convenţia Europeană asupra cetăţeniei, ceea ce este foarte important. Statul român, fiind membru al Uniunii Europene, nu putea să vină cu o reglementare care să nu respecte Convenţia Europeană asupra cetăţeniei. Şi sunt nişte principii fundamentale care sunt implementate în această lege, mai ales, în ceea ce priveşte redobândirea cetăţeniei române.

România nu vizează cetăţenii din Republica Moldova, în mod special, în momentul când s-a făcut această procedură şi nu vizează un anumit grup etnic, să spunem, grupul etnicilor români din Republica Moldova. Nu, legea stabileşte o serie de condiţii, dintre care cea mai importantă este această descendenţă din cineva care a avut cetăţenia română, plus alte cerinţe care se referă la loialitatea statului român, la o anumită bonitate a persoanei, adică să nu fie săvârşite infracţiuni şi aşa mai departe.

Depunerea dosarului în sine, ca serviciu consular, nu se taxează de către statul român, este un serviciu absolut gratuit. Ceea ce urmează, după obţinerea cetăţeniei române, costă pentru cei care optează să le facă în străinătate. Cei care doresc actele de stare civilă, certificate de naştere, certificatul de căsătorie şi paşaportul – acestea întotdeauna la misiunile diplomatice sunt supuse unor taxe consulare. E o practică internaţională.”

Europa Liberă: S-a vorbit şi despre noi facilităţi pentru cei care vor să obţină cetăţenia română. Începând cu această toamnă, taxa percepută, la depunerea dosarului, urma să se reducă.

Tiberiu Trifan: „Noi aici suntem nişte executanţi. În momentul când legislaţia românească va prevede altceva, din momentul doi, noi vom aplica. Dar, deocamdată, cunosc despre anumite iniţiative legislative, de propuneri de lege ferendă care să diminueze taxele, dar, până nu vom avea o normă legală, în acest sens, noi nu putem aplica altceva decât scrie legea.

Cetăţenia este acordată doar cu respectarea, în substanţa lor, a tuturor condiţiilor de acordare. Încă de când această echipă condusă de domnul Lazurcă a sosit la Chişinău, principala misiune, pe care ne-am stabilit-o, a fost ca această Secţie Consulară să nu mai ţină capul de afiş al presei şi să umbrească alte activităţi politice, alte activităţi, pe care România le face pentru Republica Moldova. Şi pot să spun, cu mici excepţii, că am reuşit, în mare măsură, acest lucru, prin inovaţie.

Deci, noi am venit aici, am studiat care sunt fluxurile, ne-am dat seama că e cel mai mare flux de solicitări de servicii consulare din întreaga reţea consulară a României. Şi am găsit soluţii cu oamenii de aici, aplicabile, în special, pentru acest Oficiu Consular. Am făcut un program de management al serviciilor consulare, deci, un fel de automatizare a unor procese, am făcut un sistem de programare, prin intermediul unui call center, am ordonat fluxurile, am simplificat, la maximum, respectând cerinţele legii, tot ce se poate, din ceea ce înseamnă proceduri de depunere, proceduri de eliberare a documentelor, şi am ajuns să avem o eficienţă mult mai mare decât în trecut şi să primim, în condiţii de calitate şi de civilizaţie, ca să spun aşa, adică acordând anumite facilităţi publicului, să primim un număr mult mai mare de cereri decât în trecut.

De aceea, timpii de aşteptare la noi, chiar dacă depăşesc, în unele cazuri, 30 de zile, noi credem că sunt, în continuare, nişte timpi rezonabili de aşteptare, comparându-ne cu aceleaşi servicii care sunt oferite de diferite structuri de evidenţă informatizată a persoanei, din România, care sunt copleşite practic de numărul de cereri. Dar noi am implementat aici, v-am spus, nişte sisteme, cu forţe proprii, folosind inteligenţa oamenilor care lucrează în această secţie consulară şi am reuşit să obţinem nişte rezultate care au impresionat pe mulţi.”