Funcţionarii corupţi se aleg cu pedepse prea blânde, două treimi dintre ei fiind lăsaţi să revină la locul de muncă.
Pe măsură ce se apropie summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic, cuvântul „corupție” se aude tot mai des în dezbaterea publică din Republica Moldova. Un expert independent dintr-o structură mixtă cu participarea guvernamentală a încercat să totalizeze rezultatele eforturilor anticorupție – mai precis finalizarea unor asemenea cazuri în justiție.
Aproape jumătate din dosarele privind cazurile de corupţie care ajung în instanţă se examinează într-o singură şedinţă, iar inclupaţii, adică funcţionarii corupţi, se aleg cu pedepse prea blânde, două treimi dintre ei fiind lăsaţi să revină la locul de muncă.
Aceste constatări sînt parte din studiul realizat de experta în politici anticorupţie, Cristina Ţărnă, şi făcut public astăzi, în cadrul şedinţei Grupului de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie. După ce a analizat aproape 200 de dosare privind cazurile de corupţie, Cristina Ţărnă a ajuns la concluzia că în ultimii doi ani doar trei persoane au fost condamnate la închisoare primind o sentinţă de cel mult un an: „Judecătorii aplică foarte multe tertipuri legale care să le permită aplicarea unei pedepse sub minimul stabilit şi care să excludă executarea reală a pedepsei de către persoana condamnată pentru acte de corupţie. Deşi toată societatea vuieşte despre faptul că problema numărul unu în ţară este corupţie, spre marea noastră surprindere, tocmai judecătorii nu prind acest val şi nu consideră corupţia o infracţiune gravă.”
O altă concluzie la care ajunge Cristina Ţărnă în studiul său este că suma medie a mitei percepută de către funcţionarii corupţi este de 12 mii lei şi că majoritatea lucrează la stat între şase şi opt ani.
De la începutul acestui an, Centrul Naţional Anticorupţie a pornit peste 400 de cauze penale privind cazuri de corupţie. În premieră, susţine
Viorel Chetraru în studioul Europei Libere
directorul CNA, Viorel Chetraru, funcţionari de rang înalt sunt cercetaţi de ofiţerii Centrului. Astfel, opt miniştri şi vice-miniştri, şapte judecători şi 35 de primari şi consilieri locali sunt anchetaţi în prezent de CNA. Totuşi, observă Viorel Chetraru, doar jumătate din cauzele iniţiate de Centru ajung în instanţă şi mult mai puţine se încheie cu o sentinţă reală de condamnare.De asemenea, susţine şeful CNA, legislaţia ar apăra excesiv funcţionarii de stat şi cu greu se poate proba implicarea acestora în cazuri de corupţie: „Pentru moment este foarte dificil să condamni un funcţionar pe care acesta a adoptat-o. Pentru moment noi avem condamnări în România a unor miniştri pentru o decizie adoptată colegial în cadrul unei hotărâri de Guvern în privinţa atribuirii unui lot de teren care aparţinea unei autorităţi în folosul altei autorităţi. Păi, la noi, în Republica Moldova este imposibil să trimiţi în judecată şi să obţii o hotărâre de condamnare în privinţa unor funcţionari care au luat o decizie colectivă.”
Fără a apăra judecătorii care din varii motive tind să ofere pedepse prea blânde funcţionarilor corupţi, Dina Rotarciuc, membră a Consiliului Superior al Magistraturii, a lăsat să se înţeleagă că deseori, aceste sentinţe sunt motivate şi de calitatea slabă a probelor prezentate de către Procurorii anticorupţie şi ofiţerii CNA: „Printre colegii noştri nu vrem să avem aşa cazuri dar dacă sunt, cu părere de rău, sunt. Cad în ispită şi vă fac de lucru Dvs şi, într-un fel, ne fac de ruşine sistemul. Însă, încă un lucru vreau să spun, trebuie de ridicat nivelul profesional al colegilor noştri din Procuratură şi a Centrului Dvs (CNA – n.a.). Noi ştim foarte bine că dacă pentru Dvs e foarte greu să le administraţi şi pentru noi judecătorii, este foarte greu să le examinăm, să verificăm cele lucrate de Dvs şi să punem cap la cap ca să vedem dacă a fost sau nu încălcată legea.”
Lipsa unor sentinţe reale în cazurile de corupţie influenţează şi percepţia cetăţenilor privind combaterea fenomenului. Or, cercetarile realizate de Transparency International Moldova arată că fiecare al doilea moldovean consideră ineficiente eforturile depuse de guvernare în lupta cu acest flagel.