Ambasadorul Marius Lazurcă: „am întreaga convingere că imaginea guvernului Leancă este a unui guvern care vorbeşte pe o singură voce, care în limita realismului politicii externe, încearcă să menţină un echilibru absolut necesar între parteneriatele naturale.”
La sfîrşitul lunii octombrie a fost pusa piatra de temelie în România a bazei americane de la Deveselu care va gazdui elemente ale scutului defensiv al Alianţei Nord-Atlantice. Scutul este menit sa apere partea de sud a continentului şi Turcia de eventuale atacuri din partea ţărilor “certate cu ordinea internatională”, cum sunt ele numite. Plasarea acestei baze in România a fost aprobata acum doi ani de preşedintele Barack Obama si iata că acum a început construcţia ei. Acest scut defensive din Europa a fost, si continua să fie, unul din subiectele de dezacord poltic major intre Alianţa Nord Atlantica si Rusia. România este membra NATO, la fel ca si Turcia, pe care scutul le va apara. Experti militari spun ca si Moldova va beneficia de pe urma acestui scut, deoarece el va apara şi partea de sud a Republicii Moldova. Valentina Ursu a stat de vorba cu ambasadorul României la Chisinau, Marius Lazurcă.
Europa Liberă: Ce se întâmplă actualmente în această zonă? România devine – pentru prima dată în istoria ei recentă şi veche – independentă, din punct de vedere militar, securitatea ei nu mai poate fi afectată, dintr-o vecinătate apropiată sau mai îndepărtată. Şi mă refer la începerea amenajării bazei pentru a primi rachetele interceptoare, care vor deveni operaţionale, din 2015. România devine mai sigură, din punct de vedere al securităţii, dar nu deranjează oare partenerii din Est acest lucru?
Ambasadorul Marius Lazurcă în studioul Europei Libere la Chișinău
Marius Lazurcă: „Iată acesta este unul din beneficiile certe, concrete, măsurabile, ale integrării României atât în Tratatul Atlanticului de Nord, NATO, cât şi în Uniunea Europeană. România, într-adevăr, este astăzi nu numai o ţară din ce în ce mai democratică, nu numai o ţară din ce în ce mai prosperă, nu numai o ţară din ce în ce mai importantă, în propria regiune, ci şi, într-adevăr, o ţară din ce în ce mai independentă, în propriile decizii, şi o ţară din ce în ce mai sigură pentru propriii ei cetăţeni. Aş spune totuşi că aceste beneficii nu se opresc la frontierele României.O ţară stabilă este un beneficiu şi pentru ţările care o învecinează. Fiecare ţară îşi doreşte vecini stabili, vecini democratici, vecini prosperi, vecini predictibili, în evoluţia lor, pe termen mediu sau lung. Aşadar, faptul că România este astăzi mai independentă decât a fost vreodată, mai sigură decât a fost vreodată, este, aş îndrăzni să spun, şi în beneficiul Republicii Moldova, şi în beneficiul Ucrainei, şi în beneficiul, în fond, întregii vecinătăţi estice a României, până la Vladivostok.
Noi aceasta încercăm să le explicăm tuturor celor care vor să ne audă, tuturor celor care exprimă sentimente de prietenie faţă de România. Mai întâi, că România, ca stat independent şi suveran, are dreptul să îşi furnizeze acele instrumente ale propriei securităţi, de care simte că are nevoie. În al doilea rând, să le spunem, mereu şi mereu, că România nu doreşte altceva decât să se apere de ameninţări constatate, de ameninţări care fac obiectul unor discuţii de securitate, la scară globală. România nu a inventat inamici, România nu a inventat ameninţări. Ea a luat act de acele ameninţări despre care vorbeşte toată lumea. Şi, repet, îşi furnizează acele instrumente de care crede că are nevoie, împreună cu partenerii ei, pentru propria securitate, pentru securitatea întregii regiuni şi pentru securitatea întregului continent.”
Europa Liberă: Şi totuşi se pare că anume aceasta şi îngrijorează Kremlinul pentru că vedem, de atâţia ani, nu se retrage armata rusă din stânga Nistrului. Or, se pare că nu Parteneriatul Estic ar fi o sperietoare pentru Moscova, ci, mai degrabă, Alianţa Nord-Atlantică.
Marius Lazurca: „Mi-e greu – fiindcă nu sunt un specialist în Kremlin-ologie şi fiindcă nu sunt ambasador la Moscova, ci la Chişinău – să fac inventarul temerilor, eventuale, reale sau nu ale Moscovei. Ceea ce eu pot să spun, în calitatea mea de ambasador al României, este că România a fost deschisă cu privire la propriile proiecte, că este, în continuare, deschisă să explice tuturor celor care sunt interesaţi, în ce constau aceste proiecte de securitate, să demonstreze că avem de a face cu proiecte destinate apărării României şi aliaţilor ei şi nu creării unei forţe ofensive de către România. Eu cred că această disponibilitate de dialog, care nu este doar a României, ci a întregului complex aliat Nord-Atlantic, până la urmă, va convinge pe toţi cei care au încă dubii de justeţea deciziei noastre de a crea scutul antirachetă.”
Europa Liberă: Predictibilitatea, deschiderea ajută pentru că, până nu demult, se reproşa şi Chişinăului că un mesaj ar avea la Est, alt mesaj ar avea la Vest. E mult mai bine să fii un partener credibil, predictibil.
Marius Lazurcă: „Da, fără îndoială, însă lucrul acesta se ştie, la Chişinău, şi se pune în practică. Eu nu am sentimentul că guvernul Leancă e perceput ca un partener impredictibil. Din contra, am întreaga convingere că imaginea guvernului Leancă este a unui guvern care vorbeşte pe o singură voce şi care, în limita realismului politicii externe, încearcă să menţină un echilibru absolut necesar între parteneriatele naturale, ale Republicii Moldova cu Federaţia Rusă, cu Ucraina, cu statele din vecinătatea estică a Republicii Moldova, dar, de asemenea, cu partenerii strategici occidentali ai Republicii Moldova. Deci nu am sentimentul că suntem în prezenţa unui pericol şi anume ca guvernul Leancă să fie văzut ca unul impredictibil sau duplicitar.”
Europa Liberă: Pe parcursul multor ani, despre relaţia dintre Chişinău şi Bucureşti se spunea că este una cu urcuşuri şi coborâşuri. Astăzi putem spune că este una în ascensiune?
Marius Lazurcă: „E o relaţie ambiţioasă, e o relaţie care a crescut foarte mult de dezideologizarea ei. Am sentimentul că aceasta a ajutat cel mai mult raporturile dintre noi, faptul că antiromânismul ideologic a dispărut, faptul că imaginea României nu mai era instrumentalizată, manipulată. De îndată ce am intrat în această neutralitate ideologică, raporturile dintre noi au dobândit câmp liber de expresie şi de dezvoltare, astfel încât astăzi avem, pe de o parte, o agendă politică şi de cooperare oficială foarte bună, şi foarte diversă.
Dar, pe de altă parte, şi acesta este lucrul cel mai îmbucurător, s-au creat reflexe spontane, naturale, de cooperare, la toate instituţiile din Republica Moldova şi România. Dacă o instituţie din Republica Moldova are un obiectiv de reformă sau de adaptare legislativă urgent şi are o scadenţă de atins, reflexul natural, care s-a creat, în aceşti ultimi ani, este să pună mâna pe telefon şi să-i sune pe partenerii din România, pentru a le cere sfatul sau pentru a le cere chiar o mână de ajutor. Ceea ce se face, în Republica Moldova şi România, în aceşti ultimi ani, este atât de bogat, încât practic cea mai mare parte a colaborării noastre nici măcar nu mai trece prin canale oficiale, ci se desfăşoară în ritmul natural şi spontan, pe care obiectivele noastre comune îl reclamă.”