Cluburile din Ucraina şi Rusia depind aproape în exclusivitate de banii investiţi de unul sau mai mulţi oligarhi.
În ajunul summitului Parteneriatului Estic, Ucraina rămâne un mare semn de întrebare: spre vest sau spre est? Ucraina ar urma să semneze acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană la Vilnius, dar Parlamentul de la Kiev nu a aprobat încă legile care ar permite eliberarea, pentru tratament, a fostului premier Iulia Timoşenko. D-na Timoşenko ispăşeşte o pedeapsă de şapte ani închisoare pentru abuz de putere dar cazul ei este văzut la Bruxelles , drept unul tipic de justiţie arbitrară. Incompatibilă cu valorile europene.
Mulţi analişti, relatează corespondentul Europei Libere, Dan Wisniewski, sunt de părere că până la urmă, orientarea spre est sau vest a Ucrainei va fi decisă de interesele oligarhilor locali. Iar la nivel declarativ, acestea merg clar in direcţia Uniunii Europene.
Boris Kolesnikov, parlamentar din partea partidului prezidenţial al Regiunilor şi unul din cei mai bogaţi ucraineni, crede că aproape toţi oligarhii sprijină integrarea europeană, care va aduce mai multă competiţie. Si face o paralelă cu fotbalul - dacă în anii '90 ai secolului trecut nu exista Dinamo Kiev, astăzi nu ar fi existat o echipa atit de puternică precum Şahtar (Şahtior) Donețk.
Numai că tocmai în acest domeniu, fotbalul, balanţa se înclină clar spre est, mai clar, spre Rusia. De la destrămarea Uniunii Sovietice, se tot vorbeşte despre crearea unei „supra-Ligi” de fotbal care să reunească cele mai bune cluburi din Ucraina şi Rusia. Pentru scurt timp, a funcţionat o ligă CSI, abandonată însă de cluburi, în favoarea ligilor europene. Mult mai bănoase.
Dar ideea unei supra- Ligi rusă ucrainene a revenit în actualitatea după succesul de public al unui turneu organizat în iunie-iulie anul acesta, la care au participat echipele ruseşti Zenit din Sankt Petersburg şi Spartak din Moscova şi cele din Ucraina, Dinamo Kiev şi Şahtar (Şahtior) din Doneţk. La începutul anului viitor, în Israel, este programat un turneu similar cu participarea echipelor Zenit şi Şahtar (Şahtior), alături de Matalist Harkov şi CSKA Moscova.
Desigur, ideea de a crea o astfel de liga regională este animată de şansa câştigului. De multe ori, oligarhii din Rusia şi Ucraina sunt în concurenţă, au interese divergente: nu când vine vorba de fotbal. Mai ales din 2009 când Uefa a introdus anumite criterii financiare, care trebuie respectate de cluburile ce doresc să participe în ligile europene. Aşa numitul „Fair play financiar” limitează, începând cu sezonul 2013-2014, pierderile pe care le poate înregistra un club, respectiv cât poate cheltui şi cât de mari pot fi datoriile pe care le face.
În aceste condiţii, cluburile din Ucraina şi Rusia sunt net dezavantajate. Pentru că depind aproape în exclusivitate de banii investiţi de unul sau mai mulţi oligarhi, câştigurile obţinute din vânzarea de bilete sau drepturile de retransmise la televiziune fiind infime, comparat cu cele obţinute de cluburile europene. Mai ales cele vest europene. O fragilitate ilustrată recent de Arsenal Kiev, al doilea club din capitala ucraineană, abandonat însă în aprilie de oligarhul Vadim Rabinovich. Clubul a căzut, între timp, din prima ligă naţională, iar luna aceasta a intrat în faliment. În aceste condiţii, crede comentatorul de fotbal Manuel Veth, singura şansă de supravieţuire a cluburilor de fotbal ucrainene este într-o Ligă comună cu Rusia. „Acolo vor găsi adversari pe măsură, finanţaţi în condiţii similare”, o replică a „Fair play-ului financiar”, în spaţiul fost sovietic.