Nicolae Negru: „la mijloc mai mulţi factori, luptă politică locală în ajunul alegerilor başcanului, o elementară lipsă de cultură politică, o lipsă de conlucrare între Adunarea Populară şi başcan, sau puterea executivă.”
Tensiuni politice fără precedent la Comrat. Confruntarea dintre taberele politice par să-şi atingă apogeul. În acelaşi timp, adversarii politici se invită reciproc la referendum şi alte acţiuni pe care unii le-au calificat deja drept o nouă anticameră a separatismului din sud. O convorbire, lămuritoare, sperăm la această temă cu analistul politic Nicolae Negru.
Europa Liberă: Înghesuială mare şi agitată în ringul politic de la Comrat, dle Negru. Cât de potrivită vi se pare separarea în două a celor întâmplate acolo: pe de o parte, este vorba de o luptă locală pentru putere, iar pe de alta, despre o luptă cvasigenerală a tuturor politicienilor locali împotriva opţiunilor, politicii şi acţiunilor guvernării pro-europene de la Chişinău?
Europa Liberă: Din punctul dvs. de vedere pe ce fel de baricade luptă, de fapt, politicienii locali găgăuzi? Ce-şi doresc în contextul în care există parcă o opţiune fermă, puternică la Chişinău pentru integrarea europeană, pentru proiectul european?
Nicolae Negru: „Ce-şi doresc găgăuzii, se va vedea acum, când vor organiza referendum local pe data de 2 februarie, dar acuzaţiile unora la adresa altora nu întotdeauna sunt clare. Fiindcă de fapt puterea executivă luptă cu cea reprezentativă, Adunarea Populară luptă împotriva başcanului, nu întotdeauna sunt clare acuzaţiile, că nu ar respecta Adunarea Populară, că nu ar respecta deciziile Adunării Populare, că nu ar avea grijă suficient de poporul găgăuz, că ar ceda Chişinăului în anumite chestiuni. Pe de altă parte, acuzaţii că s-ar încerca provocarea unui război civil, că se uzurpează puterea. Mulţi găgăuzi, cel puţin cei care sunt în piaţă, desigur că cheamă să fie aşa ca Autonomia Găgăuză să intre în Uniunea Vamală, alţii chiar cheamă să se separeu Autonomia Găgăuză de Republica Moldova…
Eu cred că acolo sunt la mijloc mai mulţi factori: şi luptă politică locală în ajunul alegerilor başcanului (unul din liderii PD de acolo a suferit înfrângere de două ori în faţa başcanului actual), pe urmă e şi o elementară lipsă de cultură politică, o lipsă de conlucrare între Adunarea Populară şi başcan, sau puterea executivă. Pe urmă sunt şi anumite chestiuni de incoerenţă legislativă. De exemplu, demiterea başcanului în Legea privind statutul Autonomiei Găgăuze se face într-un fel, cu două treimi din voturi, în altă lege, de-acum adoptată de Adunarea Populară a Autonomiei se face altfel…
Nu ştiu deocamdată încotro duc toate aceste conflicte, dar desigur că nu o să ducă spre bine dacă cineva nu se va implica şi nu va încerca să medieze acest conflict. Chiar ieri vice-başcanul Autonomiei găgăuze a adresat un apel către autorităţile Republicii Moldova să intervină şi să clarifice în ce măsură Acţiunile Adunării Populare sunt corespunzătoare cu legea şi s-a repetat, cu legea republicii Moldova şi cu legea din Autonomia Găgăuză.”
Europa Liberă: Vor vorbi neapărat cum poate Chişinăul media acest conflict, dar revenind acum la tentativele, în primul rând ale deputaţilor PDM din legislativul local al autonomiei, de a-l debarca pe başcanul Mihail Formuzal. În ce măsură se poate considera că, de fapt, la Comrat este vorba de o continuare a luptei politice, fie şi pusă acum sub preş, de la Chişinău?
Nicolae Negru: „Eu nu aş face această legătură, deşi parcă s-ar cere o asemenea legătură, fiindcă sunt membrii PD cei mai activi. Dar interesant că la acordarea votului de neîncredere pentru executiv au participat şi deputaţii comunişti. Or, deputaţii comunişti nu au mai vrut să participe la destituirea başcanului, ceea ce ar putea să ne facă să credem că au intervenit liderii de la Chişinău ai comuniştilor. E o incoincidenţă, mi se pare, dintre liderii de la Chişinău şi liderii de la Comrat ai PD, fiindcă liderii de la Comrat ai PD au fost foarte activi la stabilirea datei referendumului consultativ pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea vamală, ceea ce nu cred că e cazul în legătură cu liderii de la Chişinău.
Mi se pare că există o agendă personală, sau o agendă locală a democraţilor găgăuzi legată, am putea iarăşi presupune, cu apropiatele alegeri ale başcanului. Acuzaţiile, apropo, la adresa başcanului din partea liderilor democraţi de acolo, că luptă insuficient cu guvernarea de la Chişinău pentru interesele găgăuzilor, ar însemna că democraţii îl acuză pe başcan că luptă insuficient cu liderii şi guvernarea democrată de la Chişinău, ceea ce ar fi cumva un non-sens.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, oricine ar dori să torpileze apropierea de UE a Chişinăului ar fi ciudat să nu exploateze şi aşa-numitul factor găgăuz, ca să ne limităm doar la acesta. Cât de multe daune parcursului european poate pricinui, iată, om tensionare premeditată a situaţiei în sud?
Nicolae Negru: „Da, desigur, doritori care să torpileze summit-ul de la Vilnius şi parafarea Acordului de asociere sunt mulţi, şi din interior, şi din exterior. Mă refer la unele forţe interioare cum ar fi partidul comuniştilor, care nu ar dori această semnare şi ar vrea tulburarea apelor. Şi în afară de aceasta, ei au o agendă proprie: cer demiterea guvernului, anunţă o revoluţie de catifea, acum spun că va fi o revoluţie permanentă. Şi desigur că o instabilitate în autonomia găgăuză creează un fondal propice pentru revoluţia lor. Să ne amintim de problemele din Transnistria… Evident că şi domnul Rogozin ne-a promis „pierderea unor vagoane”. Nu a zis „vagon”, ci „vagoane”, probabil s-a referit şi la Autonomia Găgăuză.”
Europa Liberă: Ce se poate întâmpla dacă, lucru, aparent, foarte previzibil, la referendumul programat va fi exprimată o opţiune, pro-Uniunea vamală, de exemplu, diametral opusă celei promovate de guvernarea de la Chişinău? Ce poate urma? Vom avea o enclavă care nu se va subordona mişcării generale a restului republicii Moldova?
Nicolae Negru: „Nu, nu se va întâmpla nimic, fiindcă chiar şi la Comrat se cunoaşte că e un vot consultativ. Desigur că Comratul îşi poate expune punctul de vedere în privinţa politicii externe, dar nu poate determina, lua decizii în locul Chişinăului încotro să meargă, spre Est sau spre Vest. Autonomia Găgăuză este parte a Republicii Moldova şi va merge acolo unde va decide poporul Republicii Moldova, unde vor decide organele abilitate să decidă politica externă a Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar pe de altă parte, dle Negru, această iniţiativă de a aduce pe agenda referendumului şi „o nouă formulare” a aşa-zisului „statut amânat al Găgăuziei”, care ţine de articolul 7 al Regulamentului Găgăuziei, conform căruia „în cazul modificării statutului Republicii Moldova ca stat independent, poporul Găgăuziei are dreptul la autodeterminarea externă”, ce o fi însemnând asta? Un fel de avertisment că în cazul în care nu se va ţine cont de opţiunile regiunii, se va putea apela într-un fel sau altul la această prevedere, sau ce?
Nicolae Negru: „Nu. E vorba că dacă Republica Moldova îşi pierde independenţa, atunci găgăuzii au dreptul la autodeterminare. Această stipulare ei şi-o doresc demult, dar desigur că ei în cazul de faţă se referă la reunirea cu România. În cazul aderării la UE, sau semnării acordului de asociere cu UE nu e vorba de pierderea independenţei sau suveranităţii. Fiindcă dacă intrăm de exemplu în Uniunea vamală sau Euroasiatică da, transmitem o parte a suveranităţii acestor organe suprastatale, fiindcă există organe suprastatale create în această uniune.
Deci, nu ar putea găgăuzii în cazul de faţă pretinde la ieşirea din cadrul Republicii Moldova. Înseamnă că acest referendum va fi pur şi simplu o agitaţie inutilă, în plus, doar ca să impresioneze probabil anumite state care ar privi cu îngrijorare sau nu ar dori într-un fel sau altul să ratifice acest acord de asociere cu Republica Moldova, nu ar dori ca Republica Moldova să facă parte într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat din UE.”
Europa Liberă: Ar trebui Chişinăul să se implice mai activ în soluţionarea tensiunilor, sau în detensionarea situaţiei de la Comrat, sau ar trebui să fie mai distanţat?
Nicolae Negru: „Chişinăul desigur că trebuie să se comporte în aşa fel încât să nu le dea prilej nici unei, nici altei părţi să spună că se implică în afacerile găgăuzilor, că ţine partea cuiva. Pe de altă parte, dacă avem chiar şi nu apel adresat din partea başcanului, sau mai bine zis din partea executivului, eu cred că Chişinăul ar trebui să se implice în rol de mediator, în rol de împăciuitor. Fiindcă asta trebuie să facă, e şi datoria Chişinăului, atunci când undeva arde, undeva sunt tulburări, desigur că trebuie să calmeze spiritele. Rolul Chişinăului e să stabilească dacă se procedează conform legii. Instituţiile statului trebuie să spună: Adunarea Populară a procedat conform legilor Republicii Moldova sau nu.”