„Tindem spre Europa, cu politicieni corupţi, cu foamea în gât şi salarii simbolice” (Timpul).
Analistul politic de la „Ziarul Naţional”, Petru Bogatu, observă că inamicul nr. 1 al Republicii Moldova nu este Rusia. Există un duşman mult mai feroce, constată ironic autorul. „Nu este vorba de un adversar extern, ci de unul intern. Acest vrăjmaş cumplit ne hărţuieşte din spatele frontului. Nu poate fi nici luat prizonier, nici dezarmat şi nici ucis, întrucât ideea pentru care se bate el este fixă şi nu moare niciodată. Numele marii puteri imposibil de învins este Prostia”, scrie dl Bogatu. Cum a ajuns la această concluzie? Iată doar câteva explicaţii: „pentru că în ciuda deportărilor, foametei organizate şi represaliilor kaghebiste, comuniştii rămân şi astăzi cel mai iubit partid la Chişinău, pentru că popularitatea lui Putin, care ne expulzează conaţionalii din Moscova şi ne impune embargouri, este la noi mai mare decât în ţara lui”.
„Cu fiecare sondaj integrarea europeană pare să scadă în popularitate în R. Moldova, pe când integrarea euroasiatică are din ce în ce mai mulţi aderenţi”, constată Lilian Negură de la „Jurnal de Chişinău”. Autorul crede că în condițiile în care la putere se află o coaliţie de partide care revendică nişte succese în planul apropierii de UE, pare paradoxală această evoluţie a simpatiilor geopolitice ale moldovenilor. „Societatea moldovenească are nevoie de o dezbatere reală, așa încât să înțelegem mai bine, dintr-o parte, pericolele reale ale integrării europene, și astfel să le putem evita, iar pe de altă parte, să putem conștientiza și mai bine avantajele acestui proces integraționist”, conchide dl Negură.
Cotidianul „Adevărul” observă că majoritatea parlamentară vrea să reducă de la 20% la 8% taxa pe valoare adăugată la produsele agricole, argumentându-şi intenţia prin dorinţa de a-i ajuta pe ţărani. Experţii vorbesc, însă, despre o decizie cu iz electoral şi critică schimbarea prea frecventă a legislaţiei fiscale. „Din anul 2007 şi până în prezent, articolul din Codul Fiscal privind cota TVA la produsele agricole a fost modificat de şapte ori, adică mai des de o dată pe an, ceea ce denotă o lipsă totală de coerenţă în politica fiscală a statului”, comentează economistul Viorel Chivriga.
„Adevărul” mai scrie şi despre istoria profesorului Tudor Spătaru (62 de ani) care predă de şapte ani chimia la Universitatea Columbia din New York. Cercetătorul a ajuns în Statele Unite la 54 de ani şi a dovedit că poţi lua viaţa de la capăt la orice vârstă. La Brooklyn, New York, Tudor Spătaru a întemeiat o organizaţie a moldovenilor emigraţi în SUA, Fundaţia „Moldova pentru democraţie şi dezvoltare“, înregistrată în 2009. Asociaţia are şi un site, unde membrii scriu articole de opinie sau postează ştiri din Moldova.
„Oricât ar părea de straniu, există state care au datorii istorice față de R. Moldova. Milioane de dolari”, scrie Raisa Lozinschi de la „Ziarul Naţional”. Bani neachitați încă din anii ’90 ai secolului trecut și, deocamdată, nu se știe dacă vor fi recuperați vreodată. Aceste datorii față de R. Moldova s-au creat după căderea URSS, când țara a început să-și gestioneze singură relațiile economice. Până în anii ’90, totul era clar: relațiile „frățești” între componentele URSS erau dirijate „de la centru”. De exemplu, Kazahstanul datorează Republicii Moldova 6,2 milioane de dolari. Alte state datoare R. Moldova sunt tot din spațiul postsovietic: Ucraina –0,4 milioane de dolari SUA, Tadjikistan - 0,5 milioane de dolari, Letonia - 0,9 milioane de dolari, Lituania - 2 milioane de dolari și Azerbaidjan - 0,7 milioane de dolari.
„Tindem spre Europa, cu politicieni corupţi, cu foamea în gât şi salarii simbolice”, este concluzia la care ajunge Moni Stănilă în paginile săptămânalului „Timpul”. Autoarea observă că politicienii moldoveni întreprind tot felul de acţiuni simbolice. Pactul responsabilităţii naţionale pentru o Moldovă europeană. Sau 3 noiembrie. „Dar simbolul nu ne ţine de foame şi nu ne plăteşte căldura”, scrie Moni Stănilă.