Valentina Ursu în dialog cu ministrul finanţelor, Anatol Arapu, şi cu vicepremeirul şi ministrul economiei, Valeriu Lazăr.
Guvernul a aprobat astăzi legea bugetului pentru 2014 care se bazează pe prognoza că economia moldoveană va înregistra anul viitor o creștere de 4 la sută comparabilă cu cea așteptată anul acesta. Răspunzând criticilor de lipsă de transparență la elaborarea bugetului care au fost lansate azi dimineață de câteva organizații neguvernamentale, premierul Iurie Leancă a spus că guvernul nu a avut când dezbate bugetul cu societatea civilă la Consiliul național de Participare pentru că s-au lungit negocierile cu FMI. Primul ministru a mai respins sugestia că sporirea cheltuielilor și deficitului ar arăta că ar fi un buget electoral, menit să ajute puterea la așteptatele alegerile parlamentare. Relatează Valentina Ursu.
L-am întrebat pe ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, dacă bugetul consolidat pentru 2014 va stimula creşterea economică:
„Noi credem că da. Creşterile economice, de 4%, care sunt prevăzute pentru anul viitor, sigur, sunt bazate şi pe acel consum care va fi generat de buget. Deficitul de 2,6% pe bugetul consolidat este un deficit sustenabil care are surse reale de finanţare. Dacă finanţezi acest deficit prin construcţii, prin investiţii, desigur, aceasta generează locuri de muncă, generează salarii care, până la urmă, generează consum pentru populaţie şi creştere economică.”
Anatol Arapu
Solicitat de Europa Liberă, Anatol Arapu a declarat că pensionarii, mamele cu copii şi invalizii ar putea să primească mai mulţi bani de la stat, dar şi bugetarii ar putea să ridice salarii mai mari în anul viitor:„Nu este populism, reieşind din resursele disponibile, reale, au fost alocate, la anumite ramuri, la lucrătorii din sfera socială, la judecători, la cultură, la toate categoriile de populaţie din bugetari de gradul I la nivele de salarizare care beneficiază peste 120 000 de oameni. Plus la aceasta, la anumite categorii din deservirea socială care sunt angajaţi noi pentru îngrijirea bolnavilor şi aşa mai departe.”
Europa Liberă: De unde găsiţi bani? Ştiu că FMI totdeauna vă urmărea cu lupa. De unde vin aceste venituri pentru majorări de pensii şi salarii?
Anatol Arapu: „În primul rând, din veniturile bugetului care se majorează în anul viitor. Principalul sunt accizele la carburanţi, colectarea, îmbunătăţirea colectării, majorarea venitului din TVA şi altele.”
Europa Liberă: E greu de colectat impozitele?
Anatol Arapu: „Da, este. Într-o ţară care nu îşi controlează hotarul, nu este uşor să colectezi veniturile.”
Unii experţi, dar şi exponenţi ai opoziţiei, au declarat că bugetul pentru anul viitor ar avea un caracter populist pentru că este un an electoral, când guvernarea face pomeni alegătorilor.
Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, respinge aceste critici:
Valeriu Lazăr
„Opoziţia îşi face datoria, treaba lor este să critice, dar, dacă vom analiza, în structură, cât alocă bugetul actual pentru investiţii în infrastructuri, în drumuri, în spitale, în şcoli, cât investim noi în oameni, veţi vedea că ei vor arăta foarte palizi, fiindcă, de la un an la altul, aceste bugete investiţionale sunt în creştere. Şi are să vă spună orice economist începător, au şi ei acolo economişti, statul care investeşte în infrastructură, investeşte în competitivitate, investeşte în viitor, statul care investeşte în oameni, face acelaşi lucru. De aceea, noi nu trebuie să operăm cu declaraţii, trebuie să operăm cu cifre. Dar analiza comparativă arată că bugetul ultimilor ani şi bugetul pentru anul viitor, din punct de vedere al calităţii lui, arată mult mai bine.”Proiectul bugetului pentru anul viitor prevede venituri mai mari cu 3 miliarde de lei decât în acest an, iar deficitul va creşte de trei ori faţă de 2013 şi va ajunge la aproximativ 2,5 miliarde de lei. Guvernul speră să acopere deficitul bugetar atrăgând investiţii, spune ministrul Finanţelor, Anatol Arapu:
„Investiţii trebuie să atragem multe, peste 6 miliarde de lei în bugetul pentru anul viitor. Investiţiile, care vin în ţară, în economie, e greu să le prevedem noi. Dar pe aceasta se bazează creşterea, nu numai pe investiţiile statului, investiţiile sectorului privat sunt cel mai important element care ne va genera creşterea economică.”
Europa Liberă: Privatizările vor completa puşculiţa statului?
Anatol Arapu: „Noi suntem foarte conservatori în ce priveşte veniturile de la privatizare. Şi în buget sunt prevăzute numai 240 de milioane de lei, deoarece procesul nu este unul simplu. Noi vrem să angajăm consultanţi internaţionali specializaţi să organizeze acest proces cât mai transparent şi, în primul rând, să selectăm investitori profesionişti în domeniu, adică nu întâmplători pentru aceste sectoare pe care le scoatem la privatizare. Dacă aceasta se va întâmpla şi vor fi mai multe venituri, avem instrumente suficiente în Parlament ca să redistribuim resursele, dacă vor veni mai multe.”
Europa Liberă: Am văzut că este şi o problemă a CET-urilor şi Termocomului. Trebuie să fie soluţionată? Cum va fi soluţionată această problemă? E şi o cerinţă a structurilor internaţionale.
Anatol Arapu: „Da. Este şi această problemă pentru că, dacă noi nu putem administra corect, le dăm în mâini particulare şi va fi corect. Nu se va fura din ele, cel puţin.”
La întrebarea Europei Libere dacă bugetul pe anul viitor dă cu o mână şi ia cu trei, ministrul Finanţelor, Anatol Arapu, a răspuns scurt:
„Este unul conservator-realist.”