Cele două „Maidane” ale Ucrainei

Europa Liberă: Cât vor continua aceste demonstraţii pro-europene, în capitala Ucrainei şi cu ce se vor solda ele?

Ion Popescu: „În primul rând, mişcările pro-europene au fost din ambele părţi. Pur şi simplu, un „Maidan”, care e mai aproape de centrul şi vestul Ucrainei, insista pe semnarea cât mai repede a acestui Acord, fără nicio condiţie. Celălalt „Maidan”, care e tot pro-european, cu lozinca „Vom construi Europa în Ucraina”, cere ca să se ţină cont şi de producătorul intern, pentru că, în momentul când se aderă şi la piaţa comună, se ivesc unele probleme la marile întreprinderi, mai ales, luând în consideraţie şi presiunile Rusiei. Sperăm că totuşi liderii atât ai puterii, cât şi ai opoziţiei, se vor aşeza la masa tratativelor. Pentru că fără hotărârea Parlamentului sau a Preşedintelui, nu se poate lua nicio hotărâre, nici cu privire la alegeri anticipate, nici cu privire la altceva, chiar şi la rezolvarea problemelor de aderare şi semnare a Acordului. Mai mult decât atât, există şansa ca, la summit-ul din februarie-martie, Uniunea Europeană-Ucraina, dacă condiţiile vor permite, acest Acord poate fi semnat. Mai ales că Ucraina parafarea a făcut-o demult, încă din anul trecut. Moldova abia acum a parafat.”

Europa Liberă: La acest moment, Ucraina este scindată în două: o parte pro-rusă şi alta pro-europeană?

Ion Popescu: „Nu aş spune pro-rusă, nu aş spune pro-europeană, aş spune pro-ucraineană. Numai că unii cred că semnarea Acordului va rezolva toate problemele deodată. Iar alţii cred că semnarea Acordului, dacă nu se va negocia domeniul economic, poate duce la reducerea locurilor de muncă etc., pentru că producătorul intern nu va putea concura cu cel european. Practic, vineri au avut loc două „Maidan”-uri, două manifestări. Şi ambele au fost pro-europene. Una – pentru semnarea de urgenţă, iar a doua – pentru semnarea Acordului, luând în consideraţie şi interesele producătorului intern. Ceea ce s-a întâmplat, în seara de 29 spre 30, când acolo unde se instala bradul de iarnă, au fost nişte provocări la care a reacţionat poliţia, şi a reacţionat oleacă cam brutal, a adus „pe Maidan” cerinţe politice, adică demiterea guvernului etc., etc., adică lozincile politice. Până la urmă, totuna, ideea principală va fi integrarea europeană şi care va trebui de discutat.”

Europa Liberă: Domnule Popescu, dumneavoastră aţi fost ales în Rada Ucraineană pe lista Partidului Regiunilor?

Ion Popescu

Ion Popescu: „Da. Şi până în ziua de astăzi nimeni nu a schimbat programul Partidului Regiunilor, unde e scris că integrarea europeană este una dintre priorităţile Partidului, dar menţinând şi relaţii bune cu toţi vecinii, inclusiv cu Federaţia Rusă. Şi al doilea moment, acest Partid a fost iniţiatorul care a adoptat legea cu privire la principiile politicii externe şi interne a Ucrainei, în care e clar scris că scopul ţintă al Ucrainei este integrarea europeană, dar şi susţinerea producătorului intern, şi relaţii bune cu vecinii. Adică clar că aici se caută un compromis, dar vedeţi că lumea, ieşind în stradă, a cerut cerinţe politice.”

Europa Liberă: Câţiva colegi de-ai dumneavoastră, deputaţi aleşi pe lista Partidului Regiunilor, s-au retras din formaţiune?

Ion Popescu: „Astăzi dimineaţă a avut loc şedinţa fracţiunii, însă în scris încă nimeni nu a depus cererea, adică cereri în scris încă nu au fost înregistrate. Declaraţii au fost. Dar vă spun încă un lucru: mulţi dintre ei au făcut parte din alte partide şi după aceea au aderat la Partidul Regiunilor. Din nucleul Partidului, până în ziua de azi, nu am văzut pe cineva care să depună cerere de a ieşi. Adică din cei care au fost în Partid, din 1997-1998, când s-a creat acesta.”

Europa Liberă: Dumneavoastră lăsaţi sa se înţeleagă că puterea de la Kiev a fost zdruncinată, dar nu va cădea?

Ion Popescu: „Nicio putere nu poate cădea, dacă nu este hotărârea legitimă, iar hotărârea legitimă poate trece numai prin Parlament, numai în cazul dacă există numărul de voturi. Practic acuma se duc negocierile, are loc lupta informaţională.”

Europa Liberă: Negocierile acestea ar trebui să scoată în prim-plan ce?

Ion Popescu: „Încă nu s-au început aceste negocieri pentru că opoziţia a venit azi la şedinţa prezidiului Parlamentului, care întăreşte ordinea de zi pe săptămâna viitoare, şi, în loc să negocieze, a pus pe masă numai cerinţele sale şi a plecat. Oricum, speakerul Parlamentului a propus să se facă o masă rotundă, la care să participe atât opoziţia, cât şi forţele de la putere, pentru a discuta posibilitatea şi formele de a ieşi din criza respectivă. Totuna, la acest moment, va trebui de ajuns, chiar dacă va trebui luată o hotărâre în Parlament.

Parlamentul decide demiterea guvernului, dar preşedintele decide demiterea unui ministru sau, în cazul dat, preşedintele examinează cazurile ce au avut loc noaptea, pe 29-30, dar ce s-a întâmplat şi seara trecută, pentru că din partea opoziţiei au fost nişte provocatori. Cu un buldozer, cu un tractor, au încercat să înainteze spre administraţia prezidenţială, lovind în poliţie, care, de fapt, sunt tot copiii cuiva. Până la urmă, slavă lui Dumnezeu, că a venit mintea unui deputat din opoziţie care a venit şi s-a pus între protestanţi şi între poliţie, ca să nu fie provocări, însă au fost ciocniri acolo.”

Europa Liberă: Credeţi că ceea ce se întâmplă astăzi pe Maidan, acolo, la Kiev e asemănător cu ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie 209, în Republica Moldova?

Ion Popescu: „Nu vă pot spune, că nu am fost pe Maidanul din Chişinău. Ştiu că la Chişinău a fost cât mai mult tineret, care avea oleacă alte lozinci. Aici lozincile s-au
început cu integrarea europeană, care au trecut în lozinci politice şi opoziţia a venit în faţa acestei manifestări şi încearcă să o organizeze. Cum se va primi mai departe, vom vedea, acuma ei blochează guvernul şi cer demiterea guvernului. Însă oricum, fără hotărârea Parlamentului, acest lucru nu se poate întâmpla. Va fi ziua de mâine. Oricum, speakerul Parlamentului a propus să discutăm. Nimeni nu are nevoie de haos, nimeni nu are nevoie de transnistrizarea Ucrainei.”

Europa Liberă: Domnule Popescu, de ce aţi folosit acest termen, „transnistrizarea Ucrainei”?

Ion Popescu: „Pentru că Ucraina e divizată şi ideologic, şi teritorial. Numai că nu are loc ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova. Cineva are nevoie să facă scindarea. Dar eu cred că politicienii cu responsabilitate ar trebui să menţină Ucraina ca stat întreg, să fie Ucraina unită pentru că, altfel, nu mai putem discuta de integrarea europeană. Ori se integrează toată Ucraina, sau există probleme destul de mari. De aceea, noi suntem pentru a sta la masa tratativelor, de a examina toate situaţiile care au avut loc. Mai mult decât atât, ministrul de Externe deja a declarat că, săptămâna viitoare, o delegaţie va pleca la Bruxelles, pentru a discuta care sunt perspectivele şi condiţiile semnării Acordului de Asociere.”

Europa Liberă: Domnule Popescu, dar dacă, eventual, ar fi fost semnat acest Acord de Asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană, nu ar fi avut loc aceste ciocniri?

Ion Popescu: „Puteau să vină din altă parte, dar nu pot spune, pentru că situaţia diferă, întotdeauna depinde de conjunctură, de alte lucruri. Au fost câteva lucruri care
au influenţat; primul lucru: situaţia economică în relaţiile cu Rusia, când în bugetul Ucrainei au început să vină mai puţini bani şi, sigur că, aceasta a agravat foarte puternic bugetul.

Şi al doilea moment: hotărârea Fondului Monetar Internaţional care a venit, cu o săptămână înainte de a semna acest Acord, care a pus nişte condiţii foarte grele.

Ucraina a fost prinsă în nişte cleşti. Fondul Monetar Internaţional a cerut pentru tranşele de creditare, care au fost blocate în 2009, ridicarea plăţilor comunale şi îngheţarea salariilor şi pensiilor, lucru pe care nu-l putem permite, în situaţia aceasta, şi alte chestii.

Şi, din altă parte, avem situaţia relaţiei cu Rusia, când 35% din exportul Ucrainei este îndreptat în CSI, în primul rând, în direcţia Rusiei. Desigur că aici trebuia discutată problema.

Cred eu că nu s-au discutat problemele economice, partea politică noi am plecat chiar prea repede. Adică am rezolvat multe probleme, rămânea numai o singură lege şi aceea era pregătiră, cu privire la Procuratură. Pentru că legea electorală, schimbările, au fost votate dimineaţă. Rămânea numai partea politică, adică ce facem cu deţinuţii care au nevoie să fie lecuiţi peste hotare. Aceasta era.

La partea economică practic s-a discutat şi s-a semnat, s-a parafat totul, însă s-au ivit nişte probleme la întreprinderile mari care creează bugetul Ucrainei. Şi aici a fost nu că greşeala, nimeni nu a aşteptat aşa o încordare în relaţiile cu vecinii noştri din Est.”

Europa Liberă: Dar acum ce rol joacă factorul rusesc în tot ceea ce se întâmplă în Ucraina?

Ion Popescu: „Acuma strada joacă, iar cine sunt agenţii din stradă? Sunt agenţi interni, sunt agenţi externi? Cine ştie, se va analiza mai târziu. Oricum au fost foarte
multe provocări, chiar între manifestanţi. Din partea cui sunt provocaţiile? Din partea forţelor externe, din partea forţelor extremiste interne, din partea forţelor extremiste interne de dreapta din Ucraina, din partea altcuiva? Nu putem spune din partea cuiva.

Însă au fost provocări concrete. Pentru că au fost bărbaţi tineri, cu măşti care au încercat să atace poliţia, au încercat cu un tractor să dea peste poliţişti aseară. Provocări pe care un om normal, o forţă politică nu ar trebui să le facă, aşa ceva nici dintr-o parte, nici din alta. Orişice manifestare paşnică trebuie să se termine paşnic.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi într-un final fericit?

Ion Popescu: „Sunt optimist pentru că orice s-ar întâmpla în istorie, istoria se scrie ceva mai târziu şi bunul Dumnezeu are grijă să le pună pe toate la locul lor. Unicul lucru – să nu fie sânge, să nu fie drame omeneşti, aceasta e principalul.”