Vor călători moldovenii liber în Uniunea Europeană în 2014?

Gerald Knaus este președintele organizației Inițiativa de Stabilitate Europeană cu sediul la Berlin care cercetează și popularizează extinderea Uniunii Europene către estul și sud-estul Europei. Săptămâna acesta, el a publicat un articol întitulat „Un fruntaș surprinzător – Moldova până la și după summit-ul de la Vilnius”. Articolul ia în discuție avansul rapid al Moldovei către liberalizarea vizelor europene, sugerând că vizele pot fi ridicate cândva anul viitor. Comisia Europeană a anunțat luna trecută că Moldova a îndeplinit toate condițiile planului de acțiuni pentru liberalizarea vizelor. Comisia a propus Parlamentului European și țărilor membre să sprijine o lege care va aboli vizele de scurtă ședere pentru cetățenii moldoveni. Legea a fost recomandată pe fundalul întoarcerii dramatice a Ucrainei din drumul pro-european, înainte de summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Unii analiști au sugerat deja că răzgândirea Ucrainei este norocul Republicii Moldova, că Uniunea Europeană ar putea fi mai generoasă cu Chișinăul, răsplătindu-l mai degrabă pentru loialitate față de calea pro-europeană, decât pentru reforme propriu-zise. Într-un interviu cu expertul Gerald Knaus de la Inițiativa de Stabilitate Europeană l-am întrebat dacă este de acord:

Gerald Knaus: Răspunsul este cât se poate de evident. Când vorbim despre vize, Moldova chiar a făcut ceea ce Uniunea Europeană i-a cerut să facă. Acesta este deja un proces încetățenit. S-a folosit mai întâi în țările Balcanilor de Vest, iar apoi în Ucraina și Georgia, în afară de Moldova. În acest proces mai avem însă și statele membre ale Uniunii Europene care sunt foarte sceptice și investighează pe teren cu ajutorul Comisiei Europene dacă reformele la gestionarea granițelor, securitatea actelor de călătorie, cooperarea polițienească și alte chestiuni se realizează cu adevărat. Când ne uităm la investițiile făcute în infrastructura la frontieră, la statistica trecerilor ilegale peste frontiera dintre Moldova și Uniunea Europeană, la gradul de securizare a documentelor, când ne uităm la toate detaliile, vedem că Moldova a făcut ceea ce trebuie. Am vorbit cu experți ai ministerelor de interne din Europa, iar ei se arată surprinși și impresionați. Deci, nu cred că (raportul pozitiv al Comisiei Europene n.r.) a fost o recompensă nemeritată de Moldova. Cu alte cuvinte, cred că Moldova a pornit la drum în urmă cu trei ani având de dovedit multe lucruri. Mulți europeni se așteptau că instituțiile de stat sunt slabe și nefuncționale. Dar strategia guvernului de a se concentra anume pe aceste chestiuni, de a face din ele cu adevărat o prioritate a dat roade.

Europa Liberă: Adică sunteți de părere că evenimentele recente din Ucraina n-au jucat absolut nici un rol?

Gerald Knaus

Gerald Knaus: Cu vizele nu. Cred că Moldovei i s-ar fi făcut oricum oferta din partea Comisiei. Însă cred că evenimentele din Ucraina pot ajuta Moldova într-un sens mai larg. Problema unor țări mici ca Moldova este aceasta: ea cântă frumos, dar o bagă oare în seamă Uniunea Europeană? Ucraina a făcut ca, deodată, Parteneriatului Estic să devină o chestiune centrală pe agenda interesului european. Când privirile tuturor s-au îndreptat spre cele șase țări ale Parteneriatului Estic, s-a văzut că Moldova se evidențiază, fie măcar și pentru faptul că respectă principii elementare ale democrației. Toată lumea în Europa cunoaște numeroasele probleme ale Moldovei: corupție, instituții slabe, polarizare în societate. Deci nu există nici o iluzie. Dar, prin comparație cu Azerbaidjan, Belarus, Ucraina, Armenia și chiar Georgia, Moldova a devenit fruntașă. Deci, când Uniunea Europeană se întreabă ce e de făcut cu Parteneriatul Estic, răspunsul evident pentru mulți miniștri de externe europeni este s-o ajutăm pe lideră, pe Moldova. Este posibil așadar că aceasta va conduce spre politici europene mai active în anul viitor.

Europa Liberă: Vorbind despre ceea ce se poate întâmpla anul viitor, liberalizarea vizelor poate avea loc înainte de alegerile moldovene planificate pentru toamna lui 2014 sau chiar înainte de alegerile pentru Parlamentul European de la primăvară urmate de alegerea unei noi comisii europene?

Gerald Knaus: Cred că va avea loc în curând, dacă ne luăm după precedentele create de alte țări. În țările balcanice, a trecut foarte puțin timp de la recomandarea făcută de Comisie ca vizele să fie ridicate până la implementare, de obicei numai câteva luni.

Europa Liberă: Dar țările balcanice sunt un exemplu interesant și din alt punct de vedere: în unele țări, ca Serbia, alegătorii i-au schimbat pe liderii pro-europeni de la guvernare cu politicieni de altă orientare odată ce vizele au fost liberalizate. La scurt timp, cinci țări membre ale Uniunii Europene au sugerat introducerea vizelor la loc, invocând valul de solicitări nejustificate de azil care a urmat din partea cetățenilor balcanici. Și asta se poate repeta?

Gerald Knaus: Înainte de toate, nu cred că liberalizarea vizelor determină alegerile. Este un lucru bun pentru o țară, dar se întâmplă deseori că guvernele care au obținut liberalizarea pierd alegerile, așa cum s-a întâmplat în Serbia. În al doilea rând, a venit într-adevăr un val de cereri de azil în țări ca Germania, Belgia, Suedia și ele au ridicat întrebarea dacă se poate face ceva pentru a opri acest val.

Europa Liberă: Cele întâmplate în Balcani au sporit reticența țărilor membre ale Uniunii Europene, cele care iau decizia, față de liberalizarea vizelor? Poate asta tărăgăna procesul în cazul Republicii Moldova?

Gerald Knaus: Tocmai de asta cred că recomandarea Comisiei este atât de importantă. Este prima țară după cele balcanice pe cale să obțină liberalizarea vizelor. Recomandarea este foarte limpede, fără ambiguități. Dacă țările membre acționează în consecință și mută Republica Moldova de pe lista neagră a țărilor cu regim de vize pe cea albă fără vize acest lucru va trimite un semnal foarte puternic că în mod neabătut reformele pot duce în continuare la un asemenea rezultat. Reușitele Moldovei de exemplu la cooperarea cu misiunea europeană la frontieră EUBAM cred că au ajutat la spulberarea temerilor în rândul specialiștilor din ministerele de interne europene, care sunt astăzi mai încrezători că sistemul poate funcționa.

Europa Liberă: Dar dincolo de aceste condiții tehnice, Uniunea Europeană a pus și condiții democratice. A mizat pe faptul că liberalizarea vizelor este pentru autorități o motivație mai mare decât costurile politice pentru adoptarea unor reforme ca asigurarea drepturilor omului pentru minoritățile sexuale?

Gerald Knaus: Pot explica asta. Este cât se poate de interesant că legătură între vize şi nediscriminarea minorităților, inclusiv a celor sexuale, este azilul. Cu alte cuvinte, dacă Uniunea Europeană ridică vizele, vrea să se asigure că nu va avea un val de solicitanți de azil pe motiv că sunt persecutați. De asta a insistat Uniunea Europeană ca țările care doresc liberalizarea vizelor să adopte legi antidiscriminare. Uniunea Europeană n-a intenționat să facă o temă majoră din drepturile gay-ilor. Dar în Moldova, Partidul Comuniștilor și biserica ortodoxă s-au opus legii antidiscriminare, ridicând miza. Uniunea Europeană însă a cerut o situație decentă în privința drepturilor omului din cauza temerilor despre azil.

Europa Liberă: Indiferent de motivele Uniunii Europene, liberalizarea vizelor s-a dovedit totuși un mecanism puternic de promovare a drepturilor omului, nu-i așa?

Gerald Knaus: Ba mai mult ca atât. Este interesant că în Moldova chestiunea drepturilor minorităților și în special a gay-ilor s-a transformat aproape într-o problemă geopolitică. Mesajul de la Moscova a fost: nu cedați în fața decadenței europene; iar cel de la Bruxelles: dacă vreți să vă alăturați comunității noastre și să călătoriți liber trebuie să acceptați standardele noastre în materie de drepturi ale omului. Nu mai puțin interesant a fost să vedem activiști ruși ai societății civile spunând că Moldova trebuie să aleagă drepturile omului și Europa pentru că va transmite în felul acesta și un semnal puternic și folositor împotriva proaspătului valul de discriminare și persecutare a activismului pentru drepturile gay-ilor în țări ca Rusia de astăzi. Deci, pentru mulți activiști ai drepturilor omului aceasta a fost o chestiune simbolică și geopolitică mult mai mare, o ciocnire a valorilor. Bruxelles-ul nu se așteptase la așa ceva, dar atunci când s-a întâmplat s-a văzut că atracția exercitată de Uniunea Europeană este suficient de puternică pentru a face posibile asemenea reforme.

Europa Liberă: Comisia Europeană a spus că Republica Moldova a îndeplinit condițiile prevăzute de planul de acțiuni pentru liberalizarea vizelor. Dar în unele cazuri asta a însemnat pur și simplu ca deputații să ridice mâna și să voteze o lege. Au fost aceste condiții suficient de detaliate și adânci ca să asigure că reforme precum legislația antidiscriminare nu mai pot fi date înapoi?

Gerald Knaus: Cred că rămânem cu două mesaje importante de pe urma dezbaterii despre drepturile gay-ilor și vize. Primul este că datorită așteptatei mobilități, cu mai mulți tineri moldoveni în stare să călătorească mai ușor, valorile europene se vor răspândi mai ușor în Moldova. Pe de altă parte, însă, faptul că legea a fost adoptată nu garantează că va fi aplicată cum se cuvine. Asta mai rămâne de văzut. Prejudecățile din societate întărite de unii politicieni nu dispar așa ușor. Bătălia pentru nondiscriminare va continua. Faptul că această chestiune a devenit atât de proeminentă înseamnă că, în cazul încălcării legii și persecuțiilor vor exista consecințe, dezbateri în Parlamentul European, în țările membre ale Uniunii Europene.

Europa Liberă: Când Uniunea Europeană va aboli regimul de vize, nu i se va diminua oare puterea de promovare a reformelor și drepturilor omului în Moldova, pentru că, în acest moment, nu oferă autorităților moldovene o altă recompensă mai motivantă decât asta?

Gerald Knaus: Dacă Moldova, un guvern viitor dă reforma înapoi, există oricând posibilitatea suspendării călătoriilor fără vize. În Uniunea Europeană există deja o lege care simplifică procedura revenirii la vize. Așa ceva nu sa întâmplat deocamdată cu nici o țară. Sperăm că această posibilitate nu va fi folosită vreodată, dar ea există. Pe de altă parte, cel puțin noi la Inițiativa de Stabilitate Europeană credem că a venit timpul ca Uniunea Europeană să ofere Moldovei o perspectivă europeană clară, dincolo de acordul de asociere. Credem că Moldovei ar trebui să i se promită acum ceea ce țărilor balcanice li s-a promis în 2003 în timpul președinției grecești a Uniunii Europene la Salonic, anume că este o candidată potențială la aderare. Chiar și așa, va dura încă mult până la integrare, dar semnalul că Moldova poate adera dacă va continua reformele credem că trebuie dat de Uniunea Europeană acum, inclusiv ca să-și păstreze o pârghie în vederea evoluțiilor de mai departe în Moldova.

Europa Liberă: La final, să revenim la întrebarea dacă Moldova poate obține călătoriile fără vize anul viitor.

Gerald Knaus: Din experiența de până acum știm că unele guverne care au adus liberalizarea vizelor au câștigat după asta alegerile, iar altele le-au pierdut. Chestiunea esențială la alegeri va fi dacă toate partidele mari vor accepta orientarea europeană. Dacă cetățenii moldoveni văd că politica pro-europeană le aduce foloase concrete, aceasta va întări șansele că toate partidele mari să sprijine în campanie integrarea europeană. S-a întâmplat în Serbia, unde vedem că un fost partid radical, care era împotriva Uniunii Europene cu doar 5 ani în urmă, realizează acum, fiind la putere, reformele pro-europene, pentru că oamenii din Serbia au dorit să se continue în această direcție înspre Uniunea Europeană. În acest sens, dacă Uniunea Europeană acordă regimul fără vize în următoarele câteva luni, acesta va fi un semnal puternic, care va avea potențialul să determine poziția tuturor partidelor politice din Moldova, nu doar a guvernului.