Sugestiile unui studiu APE și CRPE adresate Uniunii Europene.
Asociația de politică externă din Moldova și Centrul Român de Politici Europene au elaborat un set de sugestii adresate celor care concep politica Uniunii Europene față de Chișinău. Una din recomandări este ca viitoarele politici să fie de așa natură încât să le simtă mai bine populația.
Autorii studiului sugerează că după ce Moldova a parafat Acordul de Asociere şi a îndeplinit condiţiile pentru liberalizarea vizelor mingea s-ar află în terenul UE. După zisul eşec al Armeniei şi Ucrainei la summit-ul de la Vilnius, UE riscă să-şi piardă statutul de actor influent în Estul Europei, dacă nu-şi schimbă abordarea faţă de Georgia şi în mod special fata de Moldova, devenită ţară-cheie a Parteneriatului Estic.
La modul practic această schimbare de abordare ar însemna, după părerea experţilor, oferirea unor avantaje palpabile şi vizibile pentru cetăţenii din Moldova. În caz contrar, UE ar putea deveni mai puţin atractivă decât Rusia, spune directorul executiv al Centrului român de politici europene, Cristian
Cristian Ghinea
Ghinea, unul dintre autorii studiului: „Practic integrarea europeană nu mai este singurul fel din meniu. Acordul de Asociere şi cel de Liber Schimb sunt concurate în mod deschis de proiecte ale Rusiei în regiune. Aici intervine o problemă structurală faţă de modul în care UE este percepută. UE cheltuieşte destul de muţi bani în Moldova. Practic Moldova primeşte cei mai mulţi bani pe cap de locuitor dintre vecinii UE, 40 de euro pe cap de locuitor anual. Însă impactul este destul de redus. De ce? Pentru că UE are o abordare pe termen lung. Se ocupă de asistenţă instituţională. Construieşte instituţii, legi, reguli. E acea abordare – nu îi da omul peşte, ci învaţă-l să pescuiască.”De cealaltă parte Federaţia Rusă oferă „peştele şi nu undiţa”, adică îşi face vizibilă contribuţia financiară, cel puţin în Transnistria, spune Cristian Ghinea. Pe lângă gazul ieftin de care beneficiază locuitorii din stânga Nistrului, Rusia cheltuieşte 43 de euro pe cap de locuitor pentru aprovizionarea cu alimente şi suplimente la pensii.
„UE nu a fost pregătită pentru această concurenţă directă, deschisă, de această abordare confruntaţională din partea Rusiei şi ar trebuie să-şi adapteze politicile orientându-se spre a livra ceva concret şi imediat pentru populaţie.”
Un prim pas ar fi, în opinia lui Cristian Ghinea, ridicarea vizelor pentru moldoveni până la alegerile europarlamentare din anul viitor. Totodată, UE ar trebuie să promoveze mai mult beneficiile acordului de liber schimb. Cristian Ghinea face referinţă la o evaluare anticipată a impactului acestui acord asupra Moldovei realizat de o companie de consultanță din Polonia care estimează o creştere a PIB-ului de 5,4 la sută, a salariilor de 4,8 la sută şi o scădere a preţurilor de 1,3 la sută:
„Acestea sunt cele mai conservatoare şi pesimiste efecte pe termen mediu. Desigur, pe de altă parte, e nevoie de investiţii şi de adaptare ale companiilor din Moldova pentru piaţa europeană. Noi recomandăm o atenţie sporită pentru acest aspect. Adică un plan de intervenţie european pentru următorii cinci ani.”
Studiul anticipează o creştere a presiunilor economice şi politice din partea Rusiei până în toamna anului viitor când Moldova ar putea să semneze Acordul de asociere. Experţii recomandă UE să ia în considerație posibilitatea unor intervenţii rapide, aşa cum s-a întâmplat bunăoară cu ridicarea cotelor pentru vinurile moldoveneşti interzise în Rusia. Experţii prognozează şi o posibila creştere a presiunilor interne, sugerând oficialilor europeni să prevină apariția de incendii generate de politicienii moldoveni, în loc să le stingă cum s-au văzut siliți să procedeze anterior.
Autorii studiului concluzionează că genericul anului 2014 ar putea fi sloganul „totul sau nimic” atât pentru Republica Moldova, cât şi pentru UE, mai exact pentru Parteneriatul Estic, însă manivelele sunt în mâinile UE. Recomandările exclusiv pentru oficialii europeni formulate în acest studiu vor fi prezentate miercuri şi la Bruxelles.