Ion Luca: „viile noastre, deşi le avem şi ne mândrim cu ele, sunt totuşi bătrâne, necompetitive, oferă mult prea puţini struguri de calitate la hectar în septembrie...”
Plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, a eliminat prin voturile majorităţii covârşitoare a deputaţilor restricțiile la importul de vinuri din Republica Moldova. După nişte proceduri comunitare obişnuite, decizia urmează să intre în vigoare de Revelion. Ce altceva decât o veste, indiscutabil, minunată mai presupune această decizie pentru producătorii moldoveni? O convorbire cu Ion Luca, preşedintele Asociaţiei Micilor Producători de Vinuri.
Europa Libera: Aşadar, Parlamentul European a decis liberalizarea importurilor UE de vinuri moldovenești în baza unei propuneri în acest sens a Comisiei Europene. O majoritate largă de 503 voturi pro, 14 împotrivă şi 17 abţineri. Sprijin clar, politic şi de oricare altă natură, R. Moldova în faţa tratamentului politic obsesiv, restrictiv deja, din partea autorităţilor Federaţiei Ruse. Ne întrebam la începutul acestei săptămâni ce altceva decât o veste în general foarte bună mai poate fi pentru producătorii moldoveni de vinuri? Un cadou pe care producătorii locali ar urma încă să înveţe a-l folosi?
Ion Luca: „Da, chiar şi simplul fapt că această decizie a
Vor dispărea însă barierele birocratice pentru a exporta vinurile noastre. Eu cred că acesta este şi un mesaj pe care îl putem folosi în scop de promovare. Pentru că această ştire va apărea în multe ziare, reviste, la TV şi de fiecare dată când apare Moldova, de fiecare dată când apare vin, este o publicitate pe care noi nu ne-o putem permite fiindcă ştim foarte bine ce înseamnă publicitatea în UE. Fiecare menţiune despre Moldova şi vin, aceste două cuvinte într-o propoziţie, contează foarte mult.”
Europa Libera: Vedeţi vreun risc, pentru producătorii moldoveni, de a se îmbăta cu apă rece în legătură cu acest sprijin univoc din partea UE?
Ion Luca: „Nu cred că există vreun motiv pentru a ne îmbăta cu apă rece. Această decizie a fost demult aşteptată, este un pas logic şi este poate un răspuns embargoului rus, dar toţi sunt absolut conştienţi că deja lucrul este în mâinile noastre şi responsabilitatea este la noi. Pentru că la începutul anului 2013 a fost dublată acea cotă pe care o aveam noi până acum, a fost o decizie destul de bruscă, a fost o dublare la care noi nu am putut face faţă atât de repede, noi nu am putut în 2013 suplini acea cotă mărită pe care am avut-o.
Toţi ştiu care sunt realităţile şi greutăţile de fapt de a vinde vin pe piaţa UE, de aceea această liberalizare a pieţei nu va schimba cu mult situaţia pe termen scurt. Noi vom continua să luptăm pentru fiecare consumator, pentru fiecare piaţă în parte, pentru că totuşi piaţa UE este o piaţă foarte mare – peste 500 de milioane de consumatori, dar fiecare ţară are particularităţile proprii. Nu putem să spunem că toţi europenii au aceleaşi preferinţe.”
Europa Libera: Dacă vorbim la general, cât de bine cunosc moldovenii piaţa comunitară cu toate rigorile ei, consumatorul de acolo astfel încât să asigura maximum posibil de livrări şi calitate?
Ion Luca: „Într-adevăr, deschideţi această întrebare, care este foarte sensibilă. Aş spune că la moment cunoaştem prea puţin preferinţele europenilor, dar pe de altă parte cunoaştem foarte bine preferinţele europenilor de acum cinci ani. Prima lecţie foarte dureroasă am învăţat-o desigur că după embargoul din 2006 care, nu e mare secret, a durut foarte mult. Dar de atunci vinificatorii au început tot mai mult şi mai mult să cunoască aceste pieţe, să le penetreze, să afle care sunt preferinţele consumatorilor, cum ar trebui să fie vinul nostru ca să fie pe placul lor şi care sunt condiţiile ca să apară pe rafturi.
Deci, puţin câte puţin fiecare companie îşi croieşte drumul spre rafturile din UE. Dar este un drum lung, nu ne aşteaptă nimeni acolo cu braţele deschise, doar la nivel politic aşa cum vedem. Însă când e vorba deja de relaţia producător-importator sau producător-retailer, aici se fac paşi mici, dar siguri aş spune eu pe această piaţă.”
Europa Libera: Sigur că partea vinului moldovenesc ar constitui doar 0,6 la sută din totalul vinurilor pe piaţa europeană. Înseamnă oare acest lucru că nu concurenţa cu producătorii tradiţionali europeni de vinuri este problema, ci modul în care te faci cunoscut şi gustat, să spunem aşa, şi cumpărat?
Ion Luca: „Concurenţa este cuvântul de bază. Concurenţa este un joc pe care noi abia îl învăţăm. Noi am fost răsfăţaţi o perioadă lungă de timp, pentru că aveam un nume foarte cunoscut pe piaţa din est, se vindeau vinurile destul de uşor pe piaţa din est, nu făceam mare lucru la capitolul promovare. Sincer aşa a fost.
După 2006 am văzut că dacă încercăm să vindem vinurile în partea cealaltă, din vest, păi regulile de joc sunt cu totul altele. Nimeni nu te aşteaptă şi nu se mai vând atât de uşor vinurile precum le vindeam pe piaţa din est. De aceea am înţeles şi noi ce înseamnă concurenţa, am înţeles şi noi cât de serioasă e treaba şi cât de meticulos şi de pas cu pas trebuie să abordăm această piaţă şi vedem că totuşi luptăm cu unele naţiuni vinicole care şi-au creat această imagine pe parcursul mai multor secole. Noi abia începem şi, respectiv, această decizie este foarte binevenită ca mesaj, ca sprijin politic, dar deja noi trebuie să ne facem calea spre rafturile din Europa prin diverse metode de promovare pe care abia le învăţăm.”
Europa Libera: În general preţul de cost al vinului moldovenesc de calitate este mai înalt decât în ţările viţei de vie din UE? (E vorba şi de plantaţii deja obosite, şi de alte lucruri. Cum se poate depăşi această problemă?
Ion Luca: „Sigur că este una din problemele importante pe care le avem şi anume costul de producere la vinul de calitate. Aceasta este o temă care poate fi discutată pe lung şi are o mulţime de motive, dar dacă e să luăm exemplul colegilor noştri de aici, de aproape, de peste Prut, din România, vedem că relansarea sectorului din punct de vedere al calităţii şi a preţului pentru această calitate a fost posibilă doar când au fost accesate instrumentele preaderare de subvenţionare a reconversiei plantaţiilor şi acum, peste 7-8 ani după ce au fost oferite aceste subvenţii, vedem că România a făcut un pas foarte mare datorită acestor subvenţii.
Noi, din păcate, nu avem parte de aşa subvenţii masive din partea instituţiilor europene şi ştim foarte bine care sunt costurile unui credit în Moldova. Bunăoară multe afaceri sigur că se fac pe credit, dar când vorbim de vinificaţie, vorbim despre o afacere în care investeşti azi, dar primele beneficii le vei avea peste 5-6 ani.”
Europa Libera: Dar când am putea spera noi pe aceste finanţări?
Ion Luca: „Nu ştiu când, dar acest mesaj care a fost făcut ieri este la sigur un pas către aceste instrumente. Am văzut cât de masiv s-a votat pentru această decizie şi sunt foarte mulţumit, chiar aştept aceste fonduri – ştiu că e greu să le obţii, ştiu că procesul de negocieri este dificil şi nu prea multe sunt ţările UE care ar fi de acord să ofere asemenea instrumente pentru ţări precum e Moldova, dar repet, ele ne-ar permite să facem un pas mare înainte, pentru că într-adevăr viile noastre, deşi le avem şi ne mândrim cu ele, sunt totuşi bătrâne, sunt necompetitive, oferă mult prea puţini struguri de calitate la hectar în septembrie, atunci când le culegem şi, element cu element, costul de producere al vinului nostru de calitate, e câte o dată mai înalt, chiar dacă avem elemente care sunt mai ieftine în Europa: creditele scumpe, viile bătrâne, costul utilajului mai ridicat, pentru că suntem o ţară non-EU şi deseori importăm utilajul din Europa şi plătim şi taxe de import, transport, TVA la import – toate împreună fac ca costul de producere să fie mai ridicat.”
Europa Libera: Aşadar, Moş Crăciun oferă un dar producătorilor moldoveni, pe care Moş Gerilă, după ce l-a luat, nu s-a mai decis să-l dea înapoi până acum. Am auzit opiniile devenite refren deja că piaţa UE oricum nu va fi suficientă pentru a egala piaţa rusească. În general, aşa cum cunoaşteţi Dvs. dispoziţiile producătorilor, cum sunt văzute perspectivele de export spre Rusia?
Ion Luca: „La sigur aşteptăm. Aşteptăm o decizie pozitivă în acest sens, pentru că indiferent de ce se întâmplă pe frontul din Vest, Rusia şi piaţa din Est este foarte importantă pentru noi. Chiar şi vinificatorii din Franţa, Italia, Spania – ţări cu renume şi cu o imagine foarte bună în Europa, îşi doresc să aibă o imagine aşa de pozitivă în Rusia precum au vinificatorii noştri. Pentru că Rusia este o piaţă foarte importantă, consumatorul în special din oraşele mari, cum e Moscova, este un consumator care îşi permite să achite mai mult pentru o sticlă mai bună de vin.
De aceea nu trebuie să neglijăm nici această piaţă, am avut mereu succes pe ea şi trebuie doar să ne reorientăm, să oferim ceva nou, să arătăm că putem face un vin de foarte bună calitate. Repet – este o piaţă foarte importantă şi sperăm că guvernanţii noştri vor trece peste această criză şi vor putea să ne reîntoarcă pe rafturile din Rusia. Dar când spunem piaţa din est, nu este doar Rusia. Din păcate problemele pe care le avem cu Rusia ne pun piedici pentru a ajunge şi pe alte pieţe din est şi aceasta face ca vânzările să scadă foarte mult. Dar sperăm cât mai curând în rezolvarea problemei.”