Gheorghe Cojocaru: „cu fiecare zi de proteste, spaţiul unui eventual compromis rezonabil între cele două părţi devine tot mai îngust.”
În vizita lui săptămânală la studioul nostru din Chișinău, istoricul și publicistul Gh. Cojocaru a stat de vorbă cu Vasile Botnaru despre protestele prelungite din Ucraina și despre ce ar putea urma în vecina de la est a Moldovei.
Gheorghe Cojocaru: „Reacţia autorităţilor de la Kiev la protestele mulţimilor ieşite în stradă, pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de nesemnarea acordurilor de asociere la UE pot induce, cel puţin, două explicaţii: fie că Ucraina lui Victor Ianukovici se va îndrepta spre un model de guvernare gen Lukaşenko, fie va încerca să ajungă la un compromis cu opoziţia care să menţină încrederea în cursul orientat spre integrarea europeană. Şi, se pare că, cu fiecare zi de proteste, acest spaţiu al unui eventual compromis rezonabil între cele două părţi devine tot mai îngust, iar compromisul însuşi tot mai îndepărtat.”
Europa Liberă: În aparenţă, protestatarii nu ar avea motive să ceară demiterea lui Ianukovici pentru că preşedintele ucrainean a declarat că, de fapt, îşi ia o pauză suplimentară, pentru a analiza împreună cu Comisia Europeană, pe de o parte, şi cu Federaţia Rusă, pe de altă parte, situaţia Ucrainei, din perspectiva posibilei asocieri la UE şi consecinţelor economice, dacă acest curs va fi abandonat. În realitate, cum stau lucrurile?
Gheorghe Cojocaru: „Da, într-adevăr, Victor Ianukovici şi-a luat această pauză de gândire, tocmai în ultimul moment, dând peste cap toate aranjamentele cu autorităţile europene, ceea ce în materie de diplomaţie internaţională este mai puţin acceptat şi apreciat, cu atât mai mult că, din momentul parafării şi semnării acordurilor cu Uniunea Europeană, guvernul de la Kiev a avut suficient timp pentru meditaţie. Probabil că, premisa de la care se pleacă ar fi faptul că Ucraina este o zonă de dispută între Est şi Vest şi că guvernarea de la Kiev ar trebui să profite de pe urma acestor mari rivalităţi geopolitice. Numai că jocul, pe care-l face liderul ucrainean, invocând dreptul la o pauză suplimentară, este unul extrem de complicat, punându-i sub semnul întrebării autoritatea şi pe plan intern, şi pe plan internaţional.”
Europa Liberă: Aşa se întâmplă că, pe durata acestei pauze, Krelminul este foarte galant şi îl curtează cu tot felul de mijloace pe preşedintele ucrainean. Mai nou, vedem chiar în discursul rostit de Putin o invitaţie foarte greu de respins. Ce se poate întâmpla, urmare a acestor apropouri?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, dacă e să ne referim la această pauză de gândire, pe care şi-au luat-o autorităţile, în frunte cu Victor Ianukovici, este limpede că această pauză nu poate dura prea mult, mai ales că totul este într-o schimbare continuă. Apoi, dintr-o perspectivă optimistă, după clarificarea tuturor aspectelor nelămurite până acum în relaţia cu Bruxellesul, Ucraina ar putea încheia şi procedurile de asociere la UE, bineînţeles, dacă şi autorităţile europene şi-ar dori acest lucru. Iar, dintr-o altă perspectivă, mai confuză şi sumbră, Ucraina actuală ar putea prefera statutul incert de zonă gri sau, ceea ce e mai puţin probabil, calitatea de stat membru al Uniunii Vamale euroasiatice.”
Europa Liberă: Şi inevitabila întrebare: cum poate afecta parcursul european al Republicii Moldova această pauză luată de autorităţile de la Kiev?
Gheorghe Cojocaru: „Depinde de ceea cu ce se va încheia această pauză. Cu o Ucraină asociată la Uniunea Europeană, şi parcursul european al Republicii Moldova va fi unul mai ferm şi previzibil. Şi, dimpotrivă, o Ucraină indecisă, sfâşiată de mişcări de protest pro-Vest sau pro-Est, ar putea contamina în acelaşi sens şi evoluţiile politice de pe malurile Nistrului. Şi, cu atât mai regretabil, o Ucraină care, eventual, ar decide să abandoneze cursul de integrare europeană, ar putea pune în mare dificultate şi parcursul european al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: S-ar putea întâmpla lucruri dramatice, cum ar fi decuparea Transnistriei?
Gheorghe Cojocaru: „Orice este posibil, dacă s-ar da curs unui asemenea scenariu. Dar este de dorit ca un asemenea scenariu să rămână totuşi mai mult de domeniul science fiction-ului.”