Slalomul politic ucrainean pe pîrtia Jocurilor Politice ale Moscovei

O baricadă la Kiev la 16 decembrie 2013

Un interviu în exclusivitate cu expertul britanic Edward Lucas.



Jurnalistul britanic Edward Lucas este unul din cei mai interesanţi şi incitanţi analişti ai spaţiului post-sovietic din ultimii ani. Editor la săptămânalul The Economist, Lucas a scris despre „Noul Război rece al lui Putin” şi despre lumea dubla a spionajului rusesc „Cum înşeală Rusia, Occidentul”, și urmăreşte cu atenţie evoluţia situaţiei din Ucraina. Colegii de la Radio Svoboda au stat de vorbă, la Londra, cu Edward Lucas:

Europa Liberă: Care este miza Rusiei în Ucraina? De ce se opune cu atâta îndârjire apropierii de Uniunea Europeană?

Edward Lucas: „Teza lui Putin este ca marile tari din Est sunt speciale. Este ceva special sa fii in Est, sa fii ortodox, sa fii o tara mare si industrializata, iar din toate aceste motive, modelul eurpean nu poate functiona. Nu te poti astepta sa domneasca lega, sa fie respectate libertatile fundametale, sa fie o economie de piata, competitiva - toate principiile dupa care functioneaza comunitatea euro-atlantica. Cu cit mergi mai spre est, aceste principii nu mai functioneaza.

Daca insa Ucraina ar deveni o poveste de succes, o tara in care domneste legea, libera, prospera, avind legaturi puternice de asociere cu Europa si America, atunci regimului Putin i-ar fi foarte greu sa mai argumenteze: toate lucrurile astea nu pot functiona in Rusia. Daca ar functiona in Ucraina, normal ca ar functiona si in Rusia, trebuie sa functioneze si in Rusia. (Ucraina) ar fi atunci un exemplu de ce ar putea ajunge si Rusia.”

Europa Liberă: Cum credeți că se uită Rusia la Ucraina vecină?

Edward Lucas: „Pentru Rusia, Ucraina este o mare Belarusia. Nu vad in Ucraina o tara adevarata, nu cred ca exista o limba ucraineana, o indentitate ucraineana sau un stat ucrainean - toate sunt (pentru rusi) fenomene temporare.

Asa ca ar vrea ca Ucraina sa devie parte din „noul” Imperiu rus, a nu se confunda cu fostul imperiu sovietic. De data asta este vorba de un imperiu bazat pe „forta diplomatica”, pe gaz, pe cooperare intre serviciile secrete, pe repere istorice comune.”

Europa Liberă: Preşedintele Victor Ianukovici a refuzat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, după aceea a vorbit din nou despre apropierea de UE, a trimis o delegaţie la Bruxelles, dar el însuşi merge la Moscova. Care este explicaţia acestui slalom politic?

Edward Lucas: „Ianukovici nu intelege realmente optiunea europeana, nu a crescut in lumea diplomatiei si a politicii la nivel inalt, asa ca ii este greu sa inteleaga intregul mecanism. Ce intelege este ca problemele economice ale Ucrainei ii submineaza puterea. Iar Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana implica reformarea sistemului juridic, al contextului in care functioneaza mediile, domnia legii, lupta impotriva coruptiei, alegeri corecte, institutii puternice; totul face parte dintre program complex de modernizare care ar face foarte bine Ucrainei, dar nu l-ar avantaja pe Ianukovici. El se bazeaza pe acest sistem semi-autoritar, semi-capitalist, in care nu prea exista competitie politica sau economica. Asta este o problema.

A doua problema este ca Acordul de Asociere va produce Ucrainei probleme, pe termen scurt. Industria ucraineana nu este competitiva. A treia si cea mai mare problema o constituie presiunile exercitate de Rusia. Rusia vrea vecini slabi, instabili, influentabili. Pentru Rusia, o frontiera sigura este una unde influenta ei se resimpte de ambele parti. Asa ca Rusia si Uniunea Europeana sunt intr-o competitie structurala, pentru ca UE vrea tari stabile, puternice, prospere ca vecini la Est.
De aceea, Rusia a incercat tot timpul sa saboteze Parteneriatul Estic si a fost destul de eficienta. In cazul Ucrainai, pe de o parte amenintindu-l pe Ianukovici, pe de alta parte oferind Ucrainei cadouri cum ar fi credite si gaz ieftin.”

Europa Liberă: Cum apreciați stategia Uniunii faţă de la Ucraina, nu numai după Vilnius, dar de la revoluţia portocalie?

Edward Lucas: „Am fi avut o sansa in 2004, dupa Revolutia Portocalie, dar Uniunea Europeana atunci, nu era interesata, era prea preocupata sa „digere” ultima extindere spre Est. Erau si asa multe tari membre din Est, „vechea Europa" nu mai era interesata de o noua extindere. Ar fi trebuie sa spunem Ucrainei: „cand atingeti standardele asteptate, puteti deveni membru; s-ar putea sa dureze cinci, zece sau douăzeci de ani, dar cindva veti fi admisi". Ar fi fost un stimulent foarte puternic pentru reforme si integrare, un percurs cu o țintă la capat.”

Europa Liberă: Au fost şi alte şanse ratate ?

Edward Lucas: „Am fi putut face mult mai mult la capitolul „putere de convingere”, prin programe de educatie, legate de sanatate sau administratia locala, cultura sau societatea civila. Ar fi trebuit sa comunicam cu intreaga societatea ucraineana, sa le spunem „sunteti europeni, indiferenti unde locuiti. Vrem sa fiti membri ai familiei europene”. Astfel de programe ar fi putut avea un efect imens, am fi putut avea acum o generatie tanara in Ucraina total familiarizata cu ideea europeana. Trebuia sa incepem cu 25 de ani in urma dar nici acum nu este prea tarziu...”

Europa Liberă: Care trebuie să fie acum strategia Uniunii Europene? Tolerantă faţă de incertitudinile Kievului, dură faţă de Rusia?

Edward Lucas: „Trebuie sa fim pregatiti daca Ianukovici totusi accepta oferta occidentala. Daca in citeva luni Ucraina intra in faliment, iar el ajunge la concluzia ca totusi nu se poate intelege cu Putin, daca atunci se intoarce spre noi, trebuie sa fim pregatiti cu credite, cu expertiza si sfaturi. Sunt putine sanse sa se intample asa, dar trebuie sa fim pregatiti.
Trebuie sa fim pregatiti si daca alege sa recurga la forta. Trebuie sa fim foarte categorici, sa vedem unde si-a ascuns banii facuti din afaceri dubioase; el si familia au un imens imperiu dar mare parte din banii cistigati sunt depusi in Occident. Ar trebuie sa deschidem investigatii, sa-i creăm probleme. Dar si mai important este sa fim fermi cu Rusia, sa spunem Rusiei „mâna jos de pe Ucraina!"

Daca nu, nu mergem la Soci, nu va admitem in OECD, o sa vedem unde ati ascuns banii „murdari”, o sa inghetam aceste conturi, o sa reactionam foarte puternic in Organiîatia Mondiala a Comertului, o sa va penalizam pentru ca ati impus, ilegal, sanctiuni, pentru ca ati incalcat regulile Organizatiei Mondiale a Comertului. Ati interzis brinza din Lituania, ciocolata din Ucraina, pestii din Estonia…

Ar trebui sa controlam Gazpromul: Gazpromul a incalcat de repetate ori toate regulile pietei europene si s-a bucurat mult prea mult timp de un fel de semi-imunitate. Ani de zile a ignorat regulile pietei energetice din Europa si daca am replica dur, cu sanctiuni , Kremlin ar intelege repede mesajul.

Ar trebui sa ne coordonam politica mult mai mult cu Statele Unite. Sunt foarte bucuros ca in ultimele luni, Statele Unite, cu Victoria Nuland de la Departamentul de Stat, au colaborat foarte strans cu europenii. Dar din pacate multe din aceste lectii le invatam acum, pe spinarea ucrainienilor: voi suferiți ca noi sa ne facem lectiile, era bine daca ne faceam lectiile mult mai devreme.”