Tinerii, dacă vor fi performeri, vor oferi cea mai bună calitate a serviciilor sau a mărfurilor, vor avea căutare.
Pe parcursul unui an 50 de tineri antreprenori din Republica Moldova au fost ghidaţi de profesori şi businessmani din România cum să-şi gestioneze afacerile într-o manieră „europeană”. Proiectul face parte din Programul de cooperare Transfrontalieră România-Ucraina-Republica Moldova, finanţat de Uniunea Europeană.
Mihai Bozianu originar din satul Mingir, raionul Hânceşti spune că povestirile bunicului său despre beneficiile mierii,
Numai că remediul este la fel unul universal: „cere şi ţi se va da”: „Mai mult din neştiinţă la noi tinerii se plâng. Poţi să cauţi informaţii şi pe internet, practic nu este atât de complicat. Ar putea să fie unele mici nuanţe atunci când mergi să ridici o autorizaţie, adică să întâlneşti funcţionari care sunt mai puţin pregătiţi într-un anumit domeniu, pentru că foarte puţini merg să ridice o autorizaţie în domeniul apicol sau în alt domeniu. Se crează un pic de dificultate, însă dacă baţi de două, trei ori la uşă, reuşeşti. ”
Mihai face parte din cei 50 de tineri antreprenori care pe parcursul unui an au fost îndrumaţi de profesori şi businessmani din România cum să-şi îmbunătăţească afacerea. Apicultorul din Mingir a beneficiat şi de o bursă de studii în Statele Unite.
Aşa a învăţat cum să crească albini într-un stil occidental:
„La noi apicultura utilizează stupul de 80 pe orizontală şi 22 de rame - majoritatea apicultorilor îl utilizează. Americanii au scăpat de modelul acesta de stup cred că acum 200 de ani. Noi suntem foarte departe de ceea ce produc ei. La fel şi Canada, mai nou am văzut că şi în Rusia s-a trecut pe astfel de stupi, unde o singură persoană lucrează la 500-600 de stupi. La noi un apicultor când spune că are 300 de stupi se consideră unul dintre cei mai mari apicultori din Moldova.”
În ajunul parafării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană mai multe asociaţii ale oamenilor de afaceri moldoveni şi-au exprimat temerea că apropierea de piaţa europeană i-ar pune într-o competiţie neloială pe antreprenorii locali cu cei europeni.
L-am întrebat pe Neculae Viţelaru, reprezentantul Patronatului Judeţean al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din Iaşi, cât de motivate sunt aceste temeri? „Să fie foarte clar - competiţia duce la performanţă. Înainte de a fi antreprenor trebuie să ne gândim că suntem consumatori. Nici populaţia Moldovei, nici populaţia României nu are nevoie de servicii de proastă calitate. Deci, tinerii, dacă vor fi performeri, vor oferi cea mai bună calitate a serviciilor sau a mărfurilor, vor avea căutare. Dacă nu, nu are sens să intri în afaceri, se poate angaja slujbaj la o întreprindere de stat şi cu asta basta. În competiţie întotdeauna trebuie să îţi doreşti să fii pe locul întâi. Dacă nu îţi doreşti, lasă-te de afaceri.”
Pentru că deseori „practica bate gramatica” am insistat să aflu de la preşedintele Asociaţiei Micului Business din Republica Moldova, Eugen Roşcovanu, ce greutăţi trebuie să depăşească un tânăr atunci când se avântă să deschidă o afacere?
„Barierele birocratice, atitudinea administraţiilor fie locale, fie centrale faţă de afaceri, faţă de agenţii economici, în special din Micul Business, care sunt cei mai puţin protejaţi. Dar oricum, cei care sunt curajoşi, cei care vor să fie stăpâni şi pe viaţa lor în condiţiile Republicii Moldova trebuie să facă aceşti paşi. Trebuie să-şi asume grijile şi responsabilităţile care există în orice stat.”
De ce autorităţie ar trebui să muncească din greu pentru ca mediul de afaceri să devină unul prietenos pentru antreprenori? Pentru că, e de părere Eugen Roşcovanu, starea mediului de afaceri demonstrează cel mai convingător dacă normele europene, spre care aspiră Republica Moldova, sunt puse în aplicare şi funcţionează nu doar pe hârtie.