Cu doar opt sărbători legale garantate, Anglia se află la limita de jos a clasificării europene.
Economiștii știu că numărul sărbătorilor și al zilelor de vacanță nu are nicio incidență asupra productivității și stării globale a economiei.
Austria și Germania, două din țările cu cea mai ridicată prosperitate și unul din cele mai înalte niveluri de trai de pe planetă, se situează și în vârful celor care oferă cele mai multe sărbători plătite lucrătorilor.
Austria are 13 sărbători legale, la care, dacă se adaugă cele 25 de zile lucrătoare de vacanță (cinci săptămâni pline), rezultă 38 de zile lucrătoare plătite pe an.
În comparație cu asta, un lucrător american, din orice sector al economiei, beneficiază doar de 16 zile de lucru plătite pe an (medie națională), acestea incluzând atît concediile, cât și sărbătorile legale. Un sfert din lucrătorii americani nu beneficiază de nici o singură zi liberă plătită de patroni.
În Europa, pentru a rămâne la numărul sărbătorilor legale, acestea coboară de la 14 în Malta și 13 în Austria până la 8 în Marea Britanie. Cu 8 doar sărbători legale garantate, Anglia se află astfel la limita de jos a clasificării europene.
În majoritatea țărilor planetei, însă, pe lângă sărbătorile legale lucrătorii mai pot beneficia și de o serie întreagă de alte sărbători acceptate, cum sînt cele care în țările anglo-saxone se numesc bank holiday.
E vorba de un fel de sărbători pe jumătate, unde lucrătorii nu au dreptul neapărat la o zi liberă, însă băncile închid oricum (de aici: bank holiday), iar întreprinderile îi lasă pe lucrători să stea acasă, deși concediul în ziua aceea nu e obligatoriu și nu e recunoscut oficial.
Prin tradiție însă, foarte multți lucrători —chiar o majoritate— primesc tacit lliber în acea zi. E vorba în special de sărbători religioase, sau de zile precum 14 februarie (St. Valentin) sau Ziua Femeii.
Mai există apoi și cazuri precum Belgia, țară federală, împărțită în comunități lingvistice și culturale distincte, unde, în locuri precum Bruxelles, de pildă, lucrătorii beneficiază de un amestec complex de sărbători care privesc atât comunitatea de limbă franceză, cât și comunitatea flamandă, la care se adaugă și sărbătorile comune, naționale.
Europa și unele țări sud-americane sînt însă cazuri aparte de generozitate vizavi de lucrători.
În schimb, la nivel planetar, țările cu cele mai puține sărbători și zile libere garantate rămân Statele Unite și China.
----------
După ce la sfârşitul anului trecut Parlamentul de la Chişinău i-a atribuit statut de sărbătoare oficială şi Crăciunului pe stil nou din 25 decembrie, cetăţenii moldoveni s-au făcut cu tocmai 13 zile de sărbătoare nelucrătoare pe an. Numeric, cifra nu ar fi cu mult mai mare decât cea a sărbătorilor legale pe care le are un angajat din Marea Britanie, de exemplu, sau Germania şi Danemarca. La modul practic, însă, dat fiind obiceiul autorităţilor de a mai crea nişte punţi libere între sărbători, din raţiuni, spun unii, populiste, se întâmplă că începutul anului devine de obicei o perioadă moartă din punct de vedere economic, iar activitatea instituţiilor publice şi private se pomeneşte într-o foarte aparentă paralizie.
Un calcul publicat la începutul acestui an de cotidianul „Adevărul” de la Chişinău a estimat la peste un miliard de lei valoarea PIB-ului nerealizat din acest motiv. Analiza punea inclusiv pe seama vacanţelor prelungite decretate de autorităţi veniturile şi cheltuielile mici surprinse de statistici la început de an, precum şi valorile scăzute ale importurilor şi exporturilor din luna ianuarie.
L-am întrebat pe deputatul liberal Valeriu Munteanu, primul care a promovat oficializarea, pe lângă Crăciunul pe stil vechi, şi a celui pe stil nou, de ce asemenea argumente nu sunt luate în calcul de legiuitori:
„Sunt absolut sigur că e mai bine ca în acea zi omul să stea acasă, să serbeze dacă împărtăşeşte Acest punct de vedere, iar a doua zi să fie productiv, pentru că e imposibil să pui omul să se concentreze, să aibă un randament foarte mare. Sunt absolut sigur că la o analiza mai minuţioasă asta s-ar constata. În al doilea rând, din păcate, noi nu suntem o economie care produce, ci una de consum. Suntem atipici şi aici şi în zilele de sărbătoare avem, dimpotrivă, creşteri, pentru că creşte consumul.”
Iată însă ce crede despre ideea că prea multe sărbători ar însemna şi pagube pentru economie Octavian Calmâc, viceministrul economiei şi comerţului:
„Acest fenomen se întâmplă în toată lumea. De facto, începând cu 15 decembrie, în toată lumea occidentală nu se înregistrează tranzacţii internaţionale de comerţ. Este o chestie care se întâmplă peste tot şi nu poate fi evitată. Nişte calcule exacte nimeni nu a făcut ca să vedem care este bilanţul vacanţelor. Cei din comerţ probabil câştigă, cei din zona de agrement –la fel. Pierde producerea, dar asta e.”