Şefa Misiunii OSCE la Chişinău în dialog cu Valentina Ursu.
Europa Liberă: Doamna ambasadoare, Presedintia elvetiana a OSCE vrea pasi concreti in dosarul transnistrean. Ce se poate intreprinde concret, astfel incat partile aflate in aceasta disputa sa poarte si discutii ce ating „cosul politic” al acestui diferend, cosul politic insemnand statutul care trebuie sa-i fie oferit regiunii transnistrene.
Jennifer Brush: „În primul rând, vreau să vă salut la noul nostru sediu. Ne-am mutat aici în urmă cu două săptămâni, iar Radio Europa Liberă este prima instituţie căreia îi acordăm un interviu aici. Suntem deschişi spre schimbări şi sperăm că noi schimbări vor avea loc şi în cadrul negocierilor între Chişinău şi Tiraspol.
O altă noutate în acest an îl reprezintă faptul că OSCE experimentează o dublă preşedinţie a organizaţiei, între Serbia şi Elveţia. A fost desemnat reprezentantul special din partea Serbiei pentru următorii doi ani, Dl Ambasador Radojko Bogojevic. Sperăm că o asemenea situaţie va contribui la durabilitatea procesului de negocieri. Desigur, reprezentantul Serbiei va fi susţinut de colegii din Elveţia. Această ţară are o experienţă de mediere internaţională foarte bogată, fapt care este foarte salutabilă. De
Suntem deschişi spre schimbări şi sperăm că noi schimbări vor avea loc şi în cadrul negocierilor între Chişinău şi Tiraspol...
În ce priveşte întrebarea Dvs. referitoare la coşul III în negocieri, am să repet ideile pe care le-am tot lansat în ultimii ani: toate întrebările care s-au rezolvat în ultima perioadă, în esenţă, au fost politice. Ne-am pomenit la un moment dat în mijlocul unui nod gordian: ce trebuie să prevaleze măsurile de încredere sau discuţiile despre statutul regiunii? Noi credem că discuţiile despre măsurile de încredere trebuie purtate în paralel cu cele despre statut.”
Europa Liberă: Intr-un an electoral pentru Moldova, credeti ca e posibil sa se poarte discutii despre un eventual statut ce ar trebui sa i se ofere regiunii transnistrene?
Jennifer Brush: „Desigur, credem că statutul regiunii transnistrene reprezintă un subiect care trebuie discutat în permanenţă, tocmai din acest motiv este întotdeauna în capul listei în timpul întâlnirilor în formatul „5+2”. Întotdeauna vor exista provocări
Statutul regiunii transnistrene reprezintă un subiect care trebuie discutat în permanenţă...
Europa Liberă: Recent premierul Iurie Leancă declara că in dialogul cu Tiraspolul îsi doreste să se revăda cu Evgheni Șevciuck, pentru că lipsa de comunicare nu e bună. Dar asa cum spune dl Leanca, și partenerii din vest și est trebuie să ajute în acest sens. Sa intelegem ca ajutorul, sustinerea nu–s suficiente?
Jennifer Brush: „Pot spune că întâlnirea între premierul Iurie Leancă şi dl Şevciuck a avut loc într-o atmosferă foarte pozitivă. Ambii şi-au exprimat dorinţa de a se reîntâlni. Am fost mulţumită să văd că premierul Leancă a început acest an cu declaraţia că îşi doreşte să îl revadă pe Evghenii Şevciuck. Sperăm să ne întâlnim cât mai curând cu reprezentanţii politici ai ambelor părţi pentru a discuta chestiuni logistice pentru organizarea acestei întâlniri.”
Europa Liberă: Eugen Carpov, vicepremierul pentru reintegrare spunea intrun interviu pentru Europa Libera că așa cum se mișcă procesul de negocieri în formatul „5+2” astăzi rezultat nu aduce. A devenit ineficient acest mecanism de solutionare a conflictului transnistrean?
Jennifer Brush: „Am fost puţin surprinsă când l-am auzit pe vicepremierul Carpov spunând acest lucru, pentru că dorinţa de soluţionare a conflictului trebuie să vină în
Sper că liderii de pe ambele maluri ale Nistrului vor înţelege că acest diferend influenţează viaţa de zi cu zi a oamenilor şi bunăstarea acestora...
Europa Liberă: Astăzi auzim voci diverse din regiunea transnistreană despre divorț civilizat, despre separare, despre o așa-numită egalitate între Chișinău și Tiraspol. Credeti ca e posibil ca cineva sa recunoasca independenta asa-zisei Transnistrii?
Jennifer Brush: „Am fost uimită să aud despre posibilitatea unui divorţ civilizat, or eu nu am întâlnit un asemenea divorţ. În ce priveşte întrebarea Dvs, dacă e posibil ca cineva sa recunoasca independenta asa-zisei Transnistrii, acest lucru nu depinde de mine. Însă am să vă atrag atenţia asupra Declaraţiei miniştrilor OSCE din decembrie 2013, când 57 de ţări participante au confirmat suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, menţionând nevoia găsirii unui statut special pentru regiunea transnistreană. Oamenii de aici trebuie să înveţe să trăiască împreună. ”
Europa Liberă: Expertii spun ca nicio strategie nu va fi credibilă dacă nu vor exista surse clare de finanţare a politicii de reintegrare a tarii. Actualele alocari ar fi mizere pentru sarcina şi obiectivele guvernarii. 15 milione de lei nu este o sumă care poate convinge societatea că guvernul, clasa politică îşi doresc reiunificarea celor doua maluri ale Nistrului. Dvs ce credeti despre asta?
Europa Liberă: Guvernarea de la Chisinau e ambitioasa spunand ca vrea sa parcurga acest drum al eurointegrarii. Ce va face regiunea transnistreana după asocierea Moldovei la UE?
Jennifer Brush: „Toată lumea îmi pune întrebări referitoare la Uniunea Europeană, eu însă nu sunt împuternicită să vorbesc în numele UE. Viitorul Republicii Moldova depinde de cetăţenii acestei ţări. Poziţia geografică a ţării nu se va schimba şi ea va rămâne întotdeauna la hotarul dintre Uniunea Europeană şi cea Vamală. În general,
În general, UE va trebui să găsească o cale de colaborare cu cel mai mare vecin al său – Uniunea Vamală...
Europa Liberă: Rusia investeşte 60 de milioane de dolari în proiectul euroasiatic din regiunea transnistreana. Autoritatile de la Tiraspol vorbesc tot mai insistent despre o apropiere de spatiul euroasiatic. E o speculatie sau poate devine si realitate?
Jennifer Brush: „Atâta timp cât Transnistria este parte componentă a Republicii Moldova, nu văd cum o parte a ţării va merge într-o direcţie, şi altă parte - în alta. Oricum, vor trebui stabilite relaţii bune de piaţă cu toţi vecinii.”
Europa Liberă: De ce s-a acutizat situaţia referitor la buna funcţionare a şcolilor cu predare în grafia latină din stânga Nistrului?
Jennifer Brush: „Desigur, situaţia este una regretabilă pentru că vorbim, în primul rând, de copii. OSCE este o organizaţie care apără drepturile minorităţilor şi dreptul
Recomandările OSCE pot detensiona situaţia din regiune şi contribui la stabilirea unui statut corect pentru şcolile cu predare în grafie latină...
Europa Liberă: Urmatoarea runda de negocieri in formatul 5 + 2 va avea loc la Chisinau. Care va fi agenda?
Jennifer Brush: „Următoarea runda de negocieri va avea loc la Chişinău şi Tiraspol la finele lunii februarie. Sunt foarte mulţumită că readucem negocierile „acasă”. Cred este foarte important ca societatea să ştie cât mai multe despre cele discutate în cadrul negocierilor. V-am spus de nenumărate ori că sunt descurajată că nu văd destul interes din partea societăţii pentru acest subiect.
Agenda de discuţii va conţine subiecte din toate cele trei coşuri, însă varianta finală a subiectelor nu a fost confirmată. Reprezentantul special al Serbiei, dl Radojko Bogojevic, va fi la Chişinău la finele acestei luni, când se va întâlni cu reprezentanţii ambelor părţi pentru a vedea ce subiecte îşi doresc părţile să fie discutate. Ştim la sigur că agenda va conţine aşa numitul „Marele Protocol” care se referă la libera circulaţie şi deschiderea podului din Gura Bâcului.
Suntem mulţumiţi că în cadrul fostei runde de negocieri am reuşit să soluţionăm
Un alt punct important de pe agenda de negocieri se referă la „Forumul Societăţii Civile”. Este pentru prima dată când facem acest lucru...
Europa Liberă: Ce părere aveţi despre ce se întâmplă cu aceste posturi de televiziune în Republica Moldova, Jurnal TV, RTR, Accent TV?
Jennifer Brush: „Desigur, avem în vizor aceste evenimente. OSCE este o organizaţie care acordă o atenţie enormă libertăţii de exprimare şi chiar avem un Reprezentant Special în cadrul Secretariatului care se ocupă exclusiv cu probleme ce ţin de mass media şi avem grijă să îi comunicăm tot ce se întâmplă. Susţinem libertatea presei şi orice încercare de a îngrădi accesul la informaţie ne îngrijorează.”
Europa Liberă: Dna Ambasadoare, s-au încins spiritele şi în sudul Republicii Moldova. Cum să procedeze autorităţile de la Chişinău. De ce atâtea provocări au loc, totuşi? Ce părere aveţi despre situaţia care actualmente s-a creat în Gagauz-Yeri? Ce scop se urmăreşte?
Jennifer Brush: „Legea despre autonomia Găgăuziei este una model, a fost cercetată de foarte mulţi experţi din Europa. Din păcate, însă, legea nu a fost
Văd acest teritoriu (al autonomiei găgăuze) ca pe o răscruce a civilizaţiilor latine, slave şi turceşti. Reprezintă, de fapt, bogăţia Republicii Moldova...