Un documentar, pe urmele cazului jurnalistului american David Satter.
Jurnalistului american David Satter, consilier al postului nostru de radio i s-a respins solicitarea de viza pentru Rusia. Ministerul de externe de la Moscova a dat publicităţii pe 14 ianuarie un comunicat in care se arată că David Satter „ar fi incalcat in mod grosolan” regulile de şedere in Federaţia Rusă şi ca domnul Satter nu va putea sa revina in Federaţia Rusa timp de 5 ani. Ministerul rus de externe a spus şi ca jumatate de milion de străini care au incalcat regimul de şedere in Rusia nu mai pot intra in aceasta ţara pentru perioade cuprinse intre 3 si 10 ani.
In ultimii ani mai multor jurnalisti li s-a interzis accesul in Rusia ca si in alte ţări ale regiunii.
Rusia
In iulie 2013, fotojurnalistul olandez Rob Hornstra, care a lucrat in Caucazul de Nord timp de cinci ani i s-a refuzat viza de intrare in Rusia in ceea ce el considera a fi o incercare a autorităţilor de la Moscova de a impiedica relatarile critice inaintea Jocurilor Olimpice de Iarna de la Soci. Oficialităţile olandeze au incercat zadarnic să obţina explicatii de la Moscova.
Luke Harding
In februarie 2011, corespondentul la Moscova al ziarului britanic The Guardian, Luke Harding nu a mai putut să se întoarcă în Rusia sa lucreze.În Octombrie 2009 secretarul general al organizatiei „Reporteri fără frontiere” Jean-François Julliard nu a
Jean-François Julliard
primit viza de intrare in Rusia pentru a participa la evenimentele care au marcat uciderea in 2006 a jurnalistei Ana Politkovskaia.In iunie 2008 jurnalistul britanic Simon Pirani, care a lucrat ani de zile in Rusia şi avea o viza valabila cu multiple intrări, a fost trimis inapoi la Londra de la aeroportul din Moscova. La data deportării, jurnalistul lucra la un material despre organizatiile neguvernamentale din Rusia. Ulterior, ambasada rusă de la Londra a spus ca decizia ofiterilor de la granita a fost luata in baza articolului 27, punctul 1 din legea migratiei.
In decembrie 2007, jurnalista de investigatie Natalia Morari cu
Natalia Morari în studioul Europei Libere la Chișinău
cetăţenie moldoveneasca, nu a putut sa intre in Rusia in baza unui ordin al Serviciilor Federale de Securitate şi a fost deportată la Chisinau. Dupa o luna, oficialităţi ale ambasadei Rusiei din Moldova i-au prezentat paragraful de lege in baza căreia a fost deportată. Legea citata dateaza din 1996 şi se refera la cetăţenii străni cărora li se poate interzice intrarea în ţară pentru a „asigura capacităţile de apărare si de securitate ale statului sau ordinea publică, sau pentru a proteja populatia de o ameninţare la adresa sănătăţii”.In iulie 2006, jurnalistul britanic Thomas de Waal nu a putut sa
Thomas de Waal la Baku în 2012
participe la Moscova la o prezentare de cartii sale, la invitatia Uniunii Jurnalistilor Rusi pentru ca nu a primit viza de la Moscova. Cartea sa se referea la conflictul din Nagorno-Karabah, intre Armenia si Azerbaidjan.Uniunea Jurnalistilor Rusi a fost anunţata că decizia impotriva jurnalistului britanic a fost luata in baza legii securităţii din 1996.
Azerbaidjan
Ziaristul Sergei Buntman (st.) și redactorul-șef de la „Echo of Moscow”, Alexei Venediktov
In mai 2011 jurnalistul rus Serghei Buntman, redactor şef adjunct al postului de radio Echo Moskvi a fost declarat persona non grata in Baku deoarece a vizitat regiunea separatista Nagorno-Karabah.In aprilie 2011 trei jurnalisti de televiziune suedezi – Rohwedder Street, Sharlotta Wikstrom si Charly Latravot, angajati ai televiziunii publice din Suedia au fost arestati pe cind pregateau un reportaj despre demonstratiile opozitiei de la Baku şi au fost deportati in acelaşi an. Un oficial al ministerului azer de externe a spus Europei Libere că cei trei jurnalisti nu au avut acreditarea necesara de la Baku.
Armenia
In martie 2011 4 jurnalisti finlandezi au fost intorsi de pe aeroportul din Yerevan, fara a li se da explicatii. Jurnalistii intenţionau sa obţina material pentru un documentar despre conflictul dintre Azerbaidjan si Armenia asupra enclavei Nagorno-Karabah.
In august 2008 jurnalistii polonezi Wojciech Jagielski si Marcin Manon au fost intorsi in Polonia. Jagielski lucra pentru prestigioasa publicatie „Gazeta Wyborcza” şi a fost oprit la granita cu Georgia, iar Manon, reporter la televiziunea publica poloneza a fost intors de la aeroportul din Erevan dorind să mearga in Georgia.
Belarus
Petruska Sustrová
In ianuarie 2014 jurnalista si fosta dizidenta ceha Petruşka Sustrova nu a obţinut viza de la ambasada Minskului la Praga pentru a participa la o intilnire de comemorare a fostului presedinte ceh Vaclav Havel.In februarie 2006, jurnalistul polonez Waclaw Radziwinowicz, de la „Gazeta Wyborcza” desi avea o viza valabila pentru Belarus şi o acreditare de jurnalist de la Ministerul de Externe de la Minsk, la graniţa i s-a spus ca nu poate intra in ţara. Nu i s-au dat explicatii la aeroport, dar oficialităţi belaruse au spus ca numele său s-ar fi aflat pe o lista a persoanelor carora le este interzisa intrarea in Belarus.
Georgia
In septembrie 2009 jurnaliştii ruşi Vladimir Mamontov si Maksim Shevchenko au fost intorşi de la aeroportul din Tbilisi refuzindu-li-se viza de intare. Mamontov era redactor sef al ziarului Izvestia şi Şhevchenko este moderatorul unei dezbateri la canalul Unu al televiziunii ruse. Amindoi urmau sa participe la o dezbatere despre relatiile ruso-georgiene.
Ucraina
Ziaristul David Kakulia în Afganistan
In decembrie 2013 jurnalistul georgian Davit Kakulia de la postul de televiziune Rustavi 2 a fost reţinut pentru putin timp pe aeroportul din Kiev, dupa care a fost deportat. I s-a comunicat de către grăniceri că i se interzice intrarea in Ucraina timp de un an pentru ceea ce ei au numit „activităţi suspecte”.In septembrie 2009 jurnalistul rus Igor Belokoptev de la canalul de televiziune Rossya nu a putut intra in Ucraina şi a fost anunţat la aeroport ca ar putea sa i se interzica intrarea in ţara timp de cinci ani. Potrivit relatarilor de presă serviciile de securitate ucrainene au explicat ca jurnalistul ar „raspindi informatii neadevarate si are face propaganda negativă cetăţenilor ucraineni”.