Valeriu Cosarciuc: „cei care contribuie la produsul agricol anual cu 70%, obţin de la fondul de subvenţionare a statului numai 20%...”
La o zi după ce președintele Nicolae Timofti a semnat Legea bugetului de stat pe anul curent, un partid extraparlamentar specializat oarecum în problemele agriculturii, Partidul Popular, condus de Valeriu Cosarciuc, a criticat din nou sistemul de subvenții pentru acest important sector economic moldovean.
Analizând proiectul Regulamentului de subvenţionare pentru anul 2014, aflat în faza consultărilor publice, copreşedintele Partidului Popular şi fostul ministrul al agriculturii Valeriu Cosarciuc a ajuns la concluzia că micii fermieri, considerați a fi motorul agriculturii, ar putea fi discriminaţi în raport cu marii producători.
Partidul Popular a înaintat autorităţilor mai multe propuneri de modificare a regulamentului de subvenţionare, amendamente de natura sa asigure sprijinul pentru micii agricultori. Liderii formațiunii propun ca din fondul de subvenţionare de 500 de milioane de lei jumătate să fie direcţionat micilor fermieri. Aceştia ar trebui să beneficieze de compensări de la stat atunci când se creditează prin intermediul asociaţiei de economie şi împrumut, de compensări pentru creşterea legumelor în seră şi de facilităţi la procurarea tehnicii agricole.
Valeriu Cosarciuc a lansat avertismentul că dacă autorităţile vor ignora propunerile formulate de Partidului Popular, agricultorii vor recurge la proteste stradale.
Directorul adjunct al Agenţiei de intervenţie şi plăţi pentru agricultură, Nicolae Ciubuc, dă asigurări că multe din propunerile formulate de asociaţiile de agricultori, inclusiv de partidul condus de Valeriu Cosarciuc, se vor regăsi în regulamentul de subvenţionare.
Nicolae Ciubuc însă respinge reproșul că politica de subvenţionare i-ar discrimina pe micii fermieri. Ciubuc califica această declaraţie a lui Valeriu Cosarciuc drept una cu conotaţie politică: „Fondul de subvenţionare nu cred că ar fi cazul să-l examinăm prin prisma emoţiilor sau declaraţiilor politice. Cifrele arată că 50% din solicitanţii de subvenţii sunt producătorii mici şi mijlocii. Producătorii mici deloc nu sunt defavorizaţi, ba dimpotrivă pe anumite măsuri sunt facilitaţi prin acele documente mai simplificate. Dacă ne referim la gospodării ţărăneşti aceştia nu trebuie să prezinte raport financiar, nu trebuie să arate dovada existenţei studiilor în domeniu ce vizează investiţia. Micii fermieri, dacă sunt tineri fermieri, sunt facilitaţi cu 10 la sută în cadrul serilor.”
Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru
Alexandru Slusari spune că ar fi nevoie de cel puţin 1 miliard de lei pentru modernizarea agriculturii moldoveneşti mai cu seamă în condiţiile semnării Acordului de Asociere, implicit a celui de liber schimb cu UE. „Dacă aţi citit anexele 15 a,b,c la acest Acord acolo sunt prevăzute mai multe limitări pentru produsele agricole moldoveneşti la exportul în ţările UE, dar şi standarde de comercializare mai înalte. Toate aceste lucruri impun agricultorii să facă cât mai rapid modernizarea. Fără fonduri de subvenţionare mai semnificative nu vom putea moderniza agricultura. Noi avem nevoie de minim 1 miliard de lei.”
Deşi nu e pe măsura aşteptărilor agricultorilor majorarea fondului de subvenţionare la 500 de milioane de lei este un pas înainte spune Alexandru Slusari întrucât pe parcursul anului fondul s-ar putea mări încă cu 100 de milioane. Autorii regulamentului de subvenţionare, printre care şi Nicolae Ciubuc, spun că agricultorii vor resimţi această majorare întrucât proiectul prevede condiţii mai simple de obţinere a subvenţiilor, dar şi măsuri de sprijin mai durabile. Bunăoară, fermierii care vor investi în ferme zootehnice de bovine vor primi o subvenţie majorată de la 50 la 60 la sută din suma totală a investiţiilor. Iar cei care vor investi în case de ambalare vor primi de le stat 75 la sută din investiţie.
Factori decizionali de la Ministerul Agriculturii au declarat în repetate rânduri că fondurile alocate pentru subvenționare sunt mereu sub cotele dorite, prin urmare mereu se va discuta în contradictoriu despre lista de priorităţi şi corectitudinea distribuirii banilor, ceea ce încurajează găsirea unor soluții optime.