Monitorizarea Justiției din România și Bulgaria va continua și anul viitor, după cum rezultă din concluziile experților europeni.
Comisia Europeană se pregătește să dea publicității un nou raport de monitorizare a justiției din România. Raportul poate juca un rol central în ceea ce privește mult-amânata admitere a României în spațiul Schengen. Concluziile raportului vor confirma dacă președintele Traian Băsescu a avut dreptate să stabilească drept dată țintă a aderării luna octombrie. Unele pasaje din document s-au scurs deja în presă, cu o zi înaintea publicării oficiale. Relatează de la București, Sabina Fati:
În schița Raportului Comisiei Europene privind MCV-Mecansimul de Cooperare și Verificare (MCV) „rămân valabile îngrijorările” cu privire la independența justiției din România. Documentul care ar putea fi dat publicității mâine precizează de asemenea că „există numeroase exemple de rezistență la integritate și la măsurile anticorupție, la nivel politic și administrativ”.
Monitorizarea Justiției din România și Bulgaria va continua și anul viitor, după cum rezultă din concluziile experților europeni, ceea înseamnă că inclusiv integrarea în Spațiul Schengen de Liberă Circulație la finele acestui an, va fi pusă sub semnul întrebării. Din cauza rămânerilor în urmă în acest domeniu sensibil, în 2007 când a aderat la Uniunea Europeană, România a fost primită condiționat, cu precizarea că verificarea funcționării instituțiilor care au legătură cu statul de drept va continua atâta timp cât este nevoie.
În proiectul raportului de monitorizare, specialiștii europeni critică Parlamentul de la București pentru „amendamentele grăbite și lipsite de transparență la Codul Penal” adoptate pe 10 decembrie, amendamente care le acordau demnitarilor români o imunitate sporită. Între timp aceste modificări au fost declarate neconstituționale, dar potrivit informațiilor care au ajuns în presa centrală, la Bruxelles persistă “îngrijorările legate de regimul de combatere a corupției”.
Draftul Raportului subliniază că „în decembrie 2013, decizii ale Parlamentului au amintit că principiile de substanță și obiectivele reformei sunt departe de a fi înțelese și respectate”. Această observație se referă atât la modificările Codului Penal privind superimunitatea politicienilor, cât și la încercarea deputaților români de a adopta o lege a amnistiei și grațierii, care i-ar fi scăpat nu doar pe cei cu infracțiuni minore, ci și pe majoritatea celor care au dosare de corupție pe rol sau au fost deja condamnați și se află în închisoare.
2014 este un destul de complicat din acest punct de vedere, fiindcă după ce fostul premier socialist, Adrian Năstase a fost trimis pentru a doua oară la închisoare anul acesta, Înalta Curte urmează să se pronunțe în alte cazuri celebre de foști miniștri sau politicieni de top. Actualul premier, Victor Ponta pare din ce în ce mai incomodat de astfel de perspective, mai ales că unii dintre liderii locali ai partidului său au la rândul lor probleme și se așteaptă să fie apărați de la “centru”. Intervențiile șefului guvernului de la București în Justiție nu au fost totuși marcate în mod direct de experții europeni, dar mesajul a fost transmis în mod indirect prin formule diplomatice.
Oricum în draft se mai consemnează că Noul Cod Penal are o serie de vulnerabilități, care ar trebui rezolvate de executivul român înainte de intrarea acestuia în vigoare, la 1 februarie. Una dintre vulnerabilități a fost enunțată de șefa procuraturii anticorupție, Codruța Kovesi acum o lună, când a spus că potrivit noilor coduri, interceptările devin inutile, pentru că cei ascultați și deci bănuiți de infracțiuni, vor trebui anunțați în prealabil că urmează să fie puși sub urmărire operativă.
În proiectul Raportului de monitorizare a Justiției românești făcut de Comisia Europeană este criticat și modul netransparent în care s-a făcut revizuirea Constituției, fără să se știe în mod public care este forma finală noii legi fundamentale, așa cum a fost gândită de majoritatea parlamentară formată din socialiști și liberali.
Bruxelles-ul dă note bune și de data aceasta Curții Constituționale, procurorilor anticorupție, Agenției Naționale de Integritate și judecătorilor de la Înalta Curte, recomandându-le liderilor din coaliția de guvernare din România să continue reforma justiției și măsurile anticorupție.