Asociația micilor întreprinzători pledează pentru menținerea plafonării taxelor locale.
După ce mai mulţi primari şi consilieri au protestat împotriva limitelor instituite de Legislativ pentru taxe şi au cerut deputaţilor să se răzgândească, mici întreprinzători susţin că menţinerea plafonării este, de fapt, vitală pentru ei în faţa abuzurilor celor care au
Vom discuta astăzi, pentru a afla amănunte şi a înţelege poziţia întreprinzătorilor, cu Eugen Roşcovanu, preşedintele Asociaţiei Micului Business.
Europa Liberă: Vă salutăm dle Roşcovanu. Aşadar, pentru unii mumă, pentru alţii ciumă, vorbind de plafonarea taxelor locale operată de legislativ. Ceva timp în urmă, numeroşi, cum se pare, primari şi consilieri au cerut cu destulă îndârjire deputaţilor să abroge amendamentul privind plafonarea taxelor locale. Protestatarii au avertizat că altminteri localităţile lor se vor ruina. Deputaţii guvernării par să fi ripostat cu argumente, deşi s-au auzit deja voci ale unora nesiguri deja dacă au făcut bine. Categorică pare a fi şi poziţia Asociaţiei pe care o reprezentaţi, dle Roşcovanu, nu?
Eugen Roşcovanu: „Nu, nu este categorică, deoarece avem argumente destul de solide în ce priveşte necesitatea plafonării taxelor locale. Este vorba de faptul că după ce a fost anulată această plafonare, când Consiliilor locale, primăriilor, administraţiilor publice locale li s-a permis să stabilească taxele locale în măsura în care cred ele că este rezonabil, au apărut foarte multe probleme în ceea ce priveşte dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, în ce priveşte falimentarea întreprinderilor mici şi în ce priveşte însăşi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în special în localităţile rurale şi raionale.
Avem date statistice concrete care spun că, începând cu anul 2012 când a fost anulată plafonarea taxelor locale, a început să scadă cifra întreprinderilor. 97,5% din numărul de întreprinderi sunt întreprinderi mici şi mijlocii, iar acum această cotă reprezintă numeric mult mai puţine întreprinderi decât în anii precedenţi. Asta a continuat şi în 2013.
Mai mult ca atât, avem şi alte statistici care confirmă faptul că scade numărul de întreprinderi mici şi mijlocii care sunt înregistrate, adică scade iniţiativa privată. Sau ea este blocată, sau inhibată prin aceste taxe enorme.
La conferinţa de presă de ieri cu reprezentanţii raionului Nisporeni, cu oamenii de afaceri s-a văzut clar că abuzurile locale duc la blocarea dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi la scăderea numărului locurilor de muncă. Pentru că atunci când se stabilesc nişte taxe care depăşesc posibilităţile unei întreprinderi mici şi mijlocii de a le plăti, este evident că omul de afaceri ori închide afacerea, ori trece în economia tenebră, sau găseşte alte modalităţi de dezvoltare precum e plecarea întreprinderii sau a persoanei care a înregistrat această firmă peste hotare. Pentru că lui îi este mai convenabil să lucreze hamal în Europa şi să aibă nişte câştiguri mai mari decât le-ar avea aici, fiind şef de întreprindere.”
Europa Liberă: Pe scurt, Asociaţia Micului Business îndeamnă parlamentarii să-şi menţină decizia de plafonare a acestor taxe.
Eugen Roşcovanu: „Fără îndoială. Este vorba de faptul că şi noi, şi multe alte organizaţii, întreprinderi au venit cu această iniţiativă încă anul trecut, ca să fie plafonate taxele locale. Pentru că în perioada anulării plafonării au existat abuzuri din partea administraţiilor publice locale şi s-a inhibat activitatea. Pentru că atunci când un administrator are mână liberă, el îşi face interesele. Se comit nu numai abuzuri, dar se aplică tactica cumătrismului, nepotismului, se dezvoltă corupţia şi în felul acesta pierdem locurile de muncă. ”
Europa Liberă: În general, Asociaţia pe care o conduceţi, micii întreprinzători îşi doresc să se menţină categoric plafonarea taxelor sau ar opta şi pe o eventuală diferenţiere, nuanţare a acestor taxe? În sensul situaţiei: unde râde miliardarul, milionarul ar putea plânge în hohote.
Eugen Roşcovanu: „Chiar înşişi agenţii economici de la întreprinderile mici vorbesc despre faptul că există necesităţi de a fi nuanţate aceste plăţi. De exemplu, ceea ce ar putea să plătească o întreprindere mică, dar aflată într-o zonă dezvoltată din punct de vedere comercial este una şi alta e suburbia unui orăşel sau un sat unde există puţine resurse financiare pentru procurarea de mărfuri şi servicii. Există necesitatea de diferenţiere, fiind că atunci când se pune o singură cifră, şi în cazul acesta se comit fie greşeli, fie abuzuri.
Pentru că, unde sunt mai mulţi agenţi economici, apare concurenţă şi, fireşte, se caută căi pentru ca unul să fie supus unor taxări mai mari, iar altul – unor taxări mai mici. Şi lucrul acesta este, cu părere de rău, foarte bine dezvoltat în Republica Moldova.
Administraţia publică locală care vrea să aibă mai multe locuri de muncă, să aibă taxe plătite regulat şi să fie acumulări în bugetele locale, ele se străduie să echilibreze această situaţie, să se consulte chiar cu oamenii de afaceri înainte de a întreprinde unele măsuri de taxare sau de stabilirea unor documente regulatorii.
Noi avem exemple de raioane unde situaţia şi a rămas foarte echilibrată. De exemplu, unii oameni de afaceri din Căuşeni afirmă că ei se simt destul de confortabil. Dar din păcate şi spre regretul nostru, situaţia aceasta nu este peste tot şi iată că oamenii de afaceri din Nisporeni au şi venit cu aceste declaraţii. Este un caz unic pentru Republica Moldova.
Pentru că agenţii economici mici se simt vulnerabili în Republica Moldova şi mult prea rar ies cu declaraţii, cu propuneri, pentru că se tem să nu fie persecutaţi, sau puşi în condiţiile în care mica lor afacere şi locurile de muncă deschise să fie pierdute.”
Europa Liberă: Am auzit argumente că în unele raioane, dacă nu cumva chiar în majoritatea lor, primarii și consilierii folosesc taxele ca formă de răzbunare și reglare de conturi cu agenții economici incomozi, pe criterii politice, de pildă sau pe baza unor interese bazate pe nepotism sau cumătrism. De fapt, există vreun mecanism accesibil şi credibil de a te proteja de aşa ceva, la scară locală?
Eugen Roşcovanu: „La scară locală este foarte complicat de a te proteja de aceste abuzuri, de aceste modalităţi de „a reglementa” mediul de afaceri. Dar mult depinde de curajul oamenilor, fiindcă mulţi din ei chiar atacă în judecată atunci când se simt persecutaţi. Dar soluţia nu întotdeauna este chiar cea pe care am aştepta-o noi.
Eu cred că însuşi faptul care a parvenit în Parlament ca după plafonarea acestor taxe imediat au apărut câteva persoane în cercurile parlamentare care vor cu orice preţ să anuleze plafonarea taxelor locale vorbeşte despre faptul că nu se ţine cont de mediul de afaceri propriu-zis, de necesitatea creării noilor locuri de muncă, de întreprinderi, ci de nişte criterii care au mai mult aspect politic şi nu au nimic cu economia de piaţă care ar trebui să se dezvolte în Republica Moldova. Este o problemă destul de complicată, dar ea poate fi soluţionată, iar primul pas ar fi plafonarea care de bine, de rău soluţionează problema. ”
Europa Liberă: Dar vreun fel de autoreglementare, la scara unui sat sau raion de exemplu ar avea sorţi de izbândă? Mă întreb dacă, de pildă, nişte negocieri de faţă cu toată lumea dintre oamenii de afaceri din sat cu consilierii nu ar fi mai rezultative decât umblatul cu jalba în proţap pe la Legislativ, şi acesta acuşi-acuşi în febra electorală?
Eugen Roşcovanu: „De acord, febra electorală îşi va lăsa amprenta. De fapt această vâlvă care s-a pornit din interiorul Parlamentului cu privire la taxele locale şi cu privire la anularea plafonării şi vorbeşte despre prezenţa unor elemente electorale. Dar, evident că nu orice întreprinzător, om de afacere dintr-o localitate, dintr-o comună îşi poate aprinde paie pe cap venind cu anumite cerinţe. Pe de o parte. Pe de alta – în localităţile unde administraţia publică locală se consultă cu oamenii de afaceri, se străduie să echilibreze taxările, în aşa fel încât să se păstreze şi locurile de muncă, şi să fie colectate taxele.
Noi avem însă cazuri care pur şi simplu sunt strigătoare la cer. De exemplu, în acelaşi raion Nisporeni, sunt agenţi economici taxaţi dublu, triplu, pentru că sunt înregistraţi într-un sat, dar lucrează în alt sat. Din interese greu de explicat.”
Europa Liberă: Dacă legislativul se răzgândeşte, ce veţi avea de făcut?
Eugen Roşcovanu: „Noi trăim cu speranţa că actele legislative cu privire la taxele locale, la plafonarea taxelor locale vor fi păstrate. Poate că vor fi nuanţate şi asta va fi doar în interesul agenţilor economici dacă se va ţine cont de posibilităţile lor de plată, de posibilităţile lor de a păstra locurile de muncă. Ce am putea face noi? Noi trebuie să desfăşurăm activităţi de advocacy, să organizăm mese rotunde pentru a sonda opinia şi a cere opinia oamenilor de afaceri. Dar în ultima instanţă la noi soluţia care e? Să ieşi în faţa Parlamentului, să baţi în butoaie şi să te ţii de megafoane. Nu este cea mai bună soluţie. Eu sper totuşi la o înţelegere adecvată a situaţiei agenţilor economici din micul business din Republica Moldova.”
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții cu Eugen Roșcovanu despre plafonarea taxelor locale și micii întreprinzători