Studiul realizat de Expert Grup constată că „doborârea” Băncii de Economii a fost determinată de creditele neperformante.
La jumătate de an de când guvernul Leancă a cedat unor investitori ruși un mare pachet din acțiunile statului la Banca de Economii, organizația Expert Grup spune că situația băncii rămâne precară. Un studiu dat publicității astăzi la Chișinău mai sugerează că soluția aleasă de guvern pentru recapitalizarea băncii, singura care mai era pe atunci controlată de stat, nu a fost ideea cea mai bună.
Cea mai bună soluţie pentru salvarea Băncii de Economii ar fi fost recapitalizarea instituţiei financiare în baza unui împrumut contractat de Guvern şi ulterior privatizarea transparentă a acesteia, se constată în studiul realizat de Expert-Grup.
Expertul Alexandru Fala
Autorul studiului, economistul Alexandru Fala spune că această soluţie i-ar fi permis Executivului să-şi păstreze pachetul majoritar fără mari costuri: „Statul putea să se împrumute de pe piaţa financiară autohtonă. Pentru recapitalizarea băncii erau nevoie de sume de peste o sută de milioane de lei, o sumă care nu era atât de mare. Statul îşi returna aceşti bani în baza dividendelor pe care le plătea Banca de Economii. Aceasta era o soluţie viabilă, care păstra intactă prezenţa statului în această Bancă.”Această soluţie nu a fost însă luată în considerare de Guvern, care afirma atunci că nu are 1 miliard de lei pentru a scoate Banca din impas financiar, astfel justificându-şi decizia de a-şi reduce cota de participare.
Expertul Alexandru Fala spune că urmare a acestei decizii statul nu doar a cedat pachetul de control, dar a pierdut şi 172 de milioane de lei: „Decizia de cedare a pachetului majoritar statul a făcut-o inedit, prin emisiune suplimentară la care statul nu a subscris şi în rezultat şi-a micşorat cota sa în Bancă.”
Decizia statului de a nu participa la emisia suplimentară de acţiuni a fost corectă din punct de vedere a stabilităţii financiare a statului şi a băncii, declara în luna septembrie a anului trecut guvernatorul BNM, Dorin Draguţan. El dădea asigurări că compania privată din Federaţia Rusă, care a devenit acţionarul decisiv al băncii, va investi bani pentru a stabiliza activitatea instituţiei financiare.
Alexandru Fala pune la îndoială optimismul autorităţilor statului precum că situaţia de la bancă s-ar fi îmbunătăţit: „Este o situaţie încă destul de grea la Banca de Economii. Pe de o parte indicatorii de capitalizare s-au ameliorat. Banca nu riscă să i se retragă licenţa. Pe de altă parte, sunt doi indicatori destul de îngrijorători. Ponderea creditelor nefavorabile este de 60 la sută, inclusiv după recapitalizarea Băncii. Al doilea moment foarte interesant e că Banca practic şi-a comprimat principala sursă de obţinere a veniturilor – creditele. Media pe sectorul bancar ponderea creditelor active este de circa 55 la sută. La Banca de Economii este de aproximativ 20 la sută.”
Studiul realizat de Expert Grup constată că „doborârea” Băncii de Economii a fost determinată de creditele neperformante pentru care fostul director al instituţiei Grigore Gacichevici este cercetat penal. Însă situaţia instituţiei financiare a început să se înrăutăţească încă de prin 2009 când Guvernul a decis ca Banca de Economii să preia în plină criză financiară Investprivatbank ajunsă la faliment. Un impact negativ l-au avut şi acțiunile întârziate ale statului la atacurile de tip raider din 2011 şi 2012.
Prin urmare, în cinci ani de administrare defectuoasă a Băncii de Economii statul a pierdut cel puţin jumătate de miliard de lei, estimează experţii. Ei recomandă guvernului să analizeze mai prudent deciziile de salvare a instituţiilor financiare şi să asigure transparenţă maximă a procesului de privatizare. Iar atragerea investiţiilor private în companiile publice unde există riscul ca statul să-şi piardă controlul ar trebui să fie o competenţă şi a Parlamentului, nu doar a Guvernului mai spun experţii.