Traian Băsescu nu a reușit să convingă Fondul Monetar Internațional.
Președintele român refuză pentru a doua oară să semneze acordul cu Fondul Monetar Internațional, fiindcă nu este de acord cu creșterea accizei la carburanți cu 7 eurocenți pe litru.
„Nu blochez decizia, dar nu-mi cereți să semnez” le-a spusTraian Băsescu reprezentanților troicii internaționale care evaluează ultimul acord stand-by.
Comisia Europeană, Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional sunt cele trei istituții care girează România în acest moment din punct de vedere economic.
Bucureștiul are un acord preventiv cu Fondul, potrivit căruia poate accesa 2 miliarde de euro de la FMI și alte 2 miliarde de la Uniunea Europeană în caz de urgență.
Negocierile care au loc în aceste zile și care vor dura până pe 5 februarie vizează evaluarea acordului FMI-România, evaluare care a fost amânată în decembrie de Consiliul Director al Fondului, din cauza disputei privind creșterea accizei la combustibil.
Luna trecută premierul Victor Ponta a cedat în bătălia pe această temă cu președintele Traian Băsescu și amânat introducerea accizei de la 1 ianuarie la 1 aprilie.
Traian Băsescu socotește, însă, că guvernul a conceput „un buget relaxat din punctul de vedere al cheltuielilor” și că din cauza „ineficienței colectării taxelor” au fost introduse noi impozite.
Președintele român crede că este o exagerare supra-taxarea din energie și că această opțiune „va afecta și economia și populația”.
Președintele român spera înaintea venirii delegației troicii internaționale că va reuși să-i convingă pe experții Fondului să-l susțină în privința renunțării la mărirea accizei.
Prin tradiție, însă, delegația FMI nu se implică în disputele interne.
Traian Băsescu miza probabil pe bunele relații personale pe care le-a avut cu șefii delegațiilor FMI de până acum, dar și pe faptul că atât Fondul, cât și Banca Mondială au promovat ani de-a rândul soluții conservatoare, inclusiv preferința pentru taxe mai mici și privatizări în toate domeniile, inclusiv în zona asistenței sociale
După întâlnirea cu economiștii troicii, președintele român și-a dat seama că nu poate apăsa prea mult pe această pârghie pentru a-și atinge obiectivul, așa că în cele din urmă a ținut să sublinieze că între el și FMI „nu există nici o dispută”.
Traian Băsescu a mai adăugat că este un „susținător al continuării acordului cu Fondul”.
Controversa este în primul rând electorală, într-un an în care urmează să aibă loc alegeri europarlamentare în mai și prezidențiale în decembrie.
În același timp, președintele român este susținut de oamenii de afaceri străini și autohtoni în acest demers, în care cel puțin în parte a avut succes, devreme ce a reușit să convingă guvernul să amâne cu trei luni introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenți/litru.
Misiunea comună a FMI, Comisiei Europene și Băncii Mondiale a revenit atât de curând în România pentru a discuta cu oficialii de la București despre măsurile care urmează să compenseze veniturile pierdute prin amânarea majorării accizei la carburant în așa fel încât deficitul bugetar să nu cadă sub 2,2 la sută din PIB.
Calculele guvernului român prevedeau că din această creștere a accizei bugetul de stat va aduna în pușculița statului circa 600 de milioane de euro, din care se vor pierde aproximativ 1,5 milioane din cauza amănării aplicării accizei cu trei luni.
Nu este prea clar ce vrea să facă guvernul cu acești bani, care se vor regăsi în creșteri de prețuri și despre care opoziția susține că vor fi folosiți pentru a cumpăra bunăvoința electoratului înainte de alegeri.