Gheorghe Cojocaru: „problema Ucrainei nu se rezolvă odată cu formarea unui nou guvern condus de actuala opoziție, dacă va fi format, după cum nici factorul rusesc nu va putea fi ignorat.”
În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău, istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a discutat cu Vasile Botnaru despre ultimele evoluții politice din Ucraina.
Gheorghe Cojocaru: „Protestele din Ucraina împotriva cursului președintelui Victor Ianukovici au dus la demiterea guvernului Azarov, opoziția fiind invitată să formeze un nou guvern care să asigure deblocarea situației de criză și reintrarea în normalitate. Opoziția reprezentată, în special, de cele trei forțe politice parlamentare, în frunte cu Arseni Iațeniuk, Vitali Kliciko și Oleg Tiagnibok, este pusă astfel în fața dilemei de a coabita cu actualul președinte, demisia căruia au cerut-o, în nenumărate rânduri, de pe baricadele din centrul Kievului.”
Europa Liberă: Întrebarea simplă: își va asuma sau nu opoziția ucraineană actul guvernării, cu actualul Parlament în spate?
Gheorghe Cojocaru: „Drept răspuns la oferta președintelui Ianukovici, liderii opoziției au înaintat o serie de condiții privind anularea unor legi care restrâng drepturile democratice, punerea în libertate a protestanților arestați pe nedrept, pedepsirea celor care au comis acte de violență împotriva unor oameni pașnici, ca jurnaliști sau medici, prezenți la proteste, adoptarea unei legi a grațierii, modificarea sistemului politic prin revenirea la un proiect de Constituție mai vechi. În fond, aceste condiții au fost deja îndeplinite sau urmează să fie îndeplinite de actuala putere de la Kiev, rămânând în discuție o altă cerință a liderilor opoziției – de a li se oferi controlul deplin asupra actului guvernării. Făcând toate calculele, liderii opoziției își iau din timp toate măsurile de precauție pentru a nu se compromite înainte de alegerile prezidențiale de anul viitor, dacă acestea vor avea loc în termen.”
Europa Liberă: Atunci când lui Iațeniuk i s-a propus să ia funcția de premier, el a spus că Ianukovici să semneze Acordul de Asociere și atunci intră fără nicio rezervă în această funcție. Iațeniuk cumva sublinia că Ianukovici nu va fi gata să accepte o asemenea condiție. Totuși lista de condiții, pe care ați enumerat-o dumneavoastră, este și tentantă, dar și periculoasă pentru Ianukovici. Cum credeți, va fi de acord președintele Ianukovici cu aceste condiții?
Gheorghe Cojocaru: „Dacă va fi de acord, ar putea risca să nu mai aibă niciun fel de pârghii de control asupra guvernului, ar putea risca să rămână și fără sprijinul unei majorități parlamentare, reprezentată de Partidul Regiunilor care, la rândul ei, ar putea să se acomodeze noilor realități politice. În aceste circumstanțe, negocierile între cele două părți în curs de desfășurare vor arăta până unde sunt dispuse acestea să meargă și dacă vor fi în stare să ajungă la vreun compromis reciproc acceptabil.”
Europa Liberă: Cererea de demisie, semnată de Mykola Azarov, și dezavuarea legilor din 16 ianuarie serpnya, cum se zice ucrainește, au pus pe jar Kremlinul. Cum credeți, ce reacții vor urma din partea Moscovei?
Gheorghe Cojocaru: „Demiterea guvernului Azarov nu a fost, se pare, o veste bună pentru autoritățile de la Kremlin, iar o eventuală instalare la Kiev a unui guvern al opoziției nu va fi, mai mult ca sigur, o știre bună pentru Rusia lui Vladimir Putin. Însă problema Ucrainei nu se rezolvă odată cu formarea unui nou guvern condus de actuala opoziție, dacă acesta va fi format, după cum nici factorul rusesc nu va putea fi ignorat. Dar, dacă astăzi factorul rusesc face parte strânsă din ecuația ucraineană, cel occidental ezită, deocamdată, să se impună ca parte egală a acestei probleme, o premisă care, atât timp cât se va menține o asemenea situație, nu are cum avantaja apropierea Ucrainei de Uniunea Europeană.”