Criza din Ucraina va figura pe agenda conferinței de securitate de la Munchen

Protestatari la Kiev, 31 ianuarie.

Liderii opoziției ucrainene vor fi prezenți la conferința din capitala Bavariei.


Situaţia din Ucraina continua sa fie extrem de tensionata, chiar daca dupa preşedintele Viktor Ianukovici a semnat si o amnistie si legea care o anuleaza pe cea care interzicea protestele publice. Oamenii işi continua protestele, cer pe mai departe demisia presedintelui si alegeri anticipate, iar subiectul ucrainian se afla in fruntea agendei conferintei pentru securitate de la Munchen care începe vineri seara. Mai multe de la Oana Serafim.

La conferinta de la Munchen va participa şi comisarul european pentru extindere şi politica de vecinătate, Štefan Füle, care va discuta miine cu ministrul ucrainean de externe, Leonid Kojara, şi liderii de opoziţie Vitali Kliciko şi Arseni Iaţeniuk. Vitali Kliciko va lua cuvîntul la această conferinţă şi se va întîlni şi cu secretarul de stat al SUA, John Kerry, cu senatorul republican John McCain, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton şi cu preşedintele Germaniei, Joachim Gauck.

Arseni Iațeniuk:

„Vom insista la Munchen sa fie lansata o investigatie internationalî asupra crimelor, actelor de tortura, abuzurilor, rapirilor de oameni şi a celor in care jurnalistii au fost ţintiţi. Recentele evenimente, rapirea si torturarea lui Dmitro Bulatov sunt dovezi clare ca in Ucraina exista acum 'detaşamente ale morţii', ca in America Latina.”

Dimitro Bulatov, puratorul de cuvint al asociaţiei civice AutoMaidan care a disparut acum o saptamina a fost gasit intr-un sat in apropierea Kievului. El a fost internat în spital cu răni grave (are o ureche tăiată) în noaptea de joi spre vineri. Bulatov pretinde că a fost răpit, bătut si torturat de răpitorii săi, despre care spune că aveau accent rusesc:

„Am fost răstignit. Am avut miine batute in cuie. Mi.-au taiat urechea. Nu exista nici o parte a trupului meu care sa nu aibă răni. Dar sunt in viata, mulţumesc lui Dumnezeu.”

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton s-a declarat îngrozită de urmele torturii de pe corpul lui Bulatov, şi a spus că e foarte impreisonată de protestatarii care „plătesc cu viaţa pentru a-şi exercita drepturile civice”.

Ambasadorul Statelor Unite la Kiev Geoffrey R. Pyatt a cerut aducerea in fata justitiei ai celor vinovati de aceste brutalităţi iar Naţiunile Unite au cerut investigharea cazului de catre o comsie independentă

„Suntem ingroziţi de morţile anunţate în ultimele zile la Kiev care ar trebui sa fie investigate imediat şi în profunzime. Cerem investigarea cazurilor de răpire şi de tortură.Cerem din nou guvernului si protestatarilor sa dea dovada de reţinere si să creeze premisele pentru un dialog care ar putea sa duca la reconciliere”, a spus purtatorul de cuvînt al inaltului comisariat ONU pentru drepturile omului.

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici a semnat legea prin care ofera amenstie conditionată protestatarilor anti guvernamentali, cit şi legislatia care anuleaza legile restrictive împotriva manifestatiilor publice.

Opozitia a salutat semnarea legii, dar a respins amnistia pentru ca ea este condiţionata de eliberarea cladirilor publice de catre protestatari.

Anterior, ministerul ucrainian de externe i-a cerut presedintelui Viktor ianukovici să ia urgent măsuri de stabilizare a situației din Ucraina şi să „ajunga la o înțelegere cu societatea in cadrul legal actual”.

Potrivit constitutiei ucrainene, preşedintele ţării este și şeful forţelor armate.

Iar armata ucraineană a dat publicității un comunicat în care se spune ca este „inacceptabil” ca protestatarii să ocupe ilegal cladiri ale administraţiei centrale şi locale si avertizeaza că sporirea tensiunilor si violenţelor pune un pericol integritatea teritoriala a Ucrainei.