Gheorghe Cojocaru: „Tradițiile elenice sunt frumoase, dar R. Moldova nu pare să aibă liniștea necesară, pentru a se bucura de acest spectacol extraordinar al sportului.”
În vizita lui săptămânală în studioul Europei Libere de la Chișinău istoricul și publicistul Gheorghe Cojocaru a stat de vorbă cu Diana Răileanu despre situația din Autonomia Găgăuză și din regiunea nistreană după ultimele evoluții politice.
Gheorghe Cojocaru: „În ajunul aprinderii focului olimpic de la Soci, Federația Rusă, în Republica Moldova, judecând după ultimele evoluții interne, începe să se aprindă focul confruntării. Mai întâi, la Comrat, se desfășoară un „referendum” ilegal prin care se urmărește contracararea cursului de integrare europeană și reorientarea univocă spre spațiul euroasiatic, după care imediat intervin autoritățile separatiste de dincolo de Nistru care îi arestează, fără temei, pe angajații liceului „Lucian Blaga” cu predare în limba română de la Tiraspol, în frunte cu directorul Ion Iovcev.”
Europa Liberă: Dar, pe de altă parte, conform vechilor tradiții elenice, în perioada Jocurilor Olimpice, pacea trebuie să domnească în toată lumea, ca toți să se bucure de acest spectacol al sportului.
Gheorghe Cojocaru: „Tradițiile elenice sunt frumoase, dar, cu toate că e aproape de capitala Jocurilor Olimpice de iarnă din acest an, Republica Moldova, după cum arată recentele evoluții, nu pare să aibă liniștea necesară, pentru a se bucura de acest spectacol extraordinar al sportului.
Ceea ce se întâmplă, la acest început de an, nu este ceva inedit pentru istoria recentă a Republicii Moldova. Dimpotrivă, se creează impresia că toate aceste demersuri de subminare a cursului de integrare europeană reprezintă un déjà vu, ceva prin care societatea a trecut, la începutul anilor ʾ90 ai secolului trecut, atunci când se prăbușea Uniunea Sovietică, iar Republica Moldova lupta pentru independență și emancipare națională. Tot atunci, forțele separatiste de la Tiraspol și Comrat, să amintim, au boicotat această mișcare, decupând, în pofida legii, entități teritoriale, pe care le-au declarat ca părți ale Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste.”
Europa Liberă: Domnule Cojocaru, dar au trecut peste două decenii, s-a schimbat mult contextul de atunci încoace, credeți că mai sunt valabile toate aceste interpretări pe marginea recentelor evenimente destabilizatoare de la Comrat și Tiraspol?
Gheorghe Cojocaru: „Ca și la începutul anilor ʾ90 ai secolului trecut, și „referendumul” ilegal de la Comrat, și ceea ce se întâmplă cu școlile cu predarea în limba română de peste Nistru – toate acestea au loc în momentul în care Republica Moldova se află în pragul unor opțiuni istorice care promit să reconfigureze peisajul politic și geopolitic din această zonă.
Vechile forțe, care au boicotat și au contracarat mișcarea spre desprinderea de URSS, urmăresc astăzi deturnarea cursului de integrare europeană și readucerea Republicii Moldova sub cupola unei Uniuni Vamale Euroasiatice, ca un ecou improvizat al fostei Uniuni Sovietice. Toate aceste elemente ale vechiului discurs pro-imperial și antioccidental nu au dispărut niciun moment din istoria recentă a Republicii Moldova. Singura întrebare, care rămâne deocamdată fără un răspuns clar, este care ar putea fi raportul real dintre forțele care se pronunță în favoarea integrării europene și cele care se orientează spre Răsărit.”
Europa Liberă: Este posibilă o evaluare statistică a acestui raport?
Gheorghe Cojocaru: „Evaluările se fac prin sondaje de opinie, înainte ca acestea să fie validate sau invalidate prin alegeri. Dar raportul acesta nu este unul de natură statică. Dimpotrivă, raportul dintre adepții celor două opțiuni – care se confruntă astăzi în Republica Moldova, ca și în Ucraina, de altfel, se decide prin munca de fiecare zi a autorităților de vârf, ca și a celor locale, prin modul în care drepturile și libertățile omului sunt respectate, ca și prin impactul contextului sau spațiului la care societatea aspiră.”