Valentina Ursu în dialog cu ministrul justiției despre reformarea justiției din R. Moldova
Autoritățile de la Chișinău trebuie să-și direcționeze în prezent eforturile în deosebi la capitolul reforma justiției și lupta împotriva corupției. Ministrul justitiei Oleg Efrim raspunde intrebarilor Europei Libere.
Europa Liberă: Domnule ministru, odată ce încercați să implementați această Strategie de Reformare în Sectorul Justiției, am reținut un verdict făcut de Transparency International - Moldova care spunea că implementarea Strategiei de Reformare în Sectorul Justiției este nesatisfăcătoare și aducea și argumente. Vă atenționează asupra faptului că, în realizarea planului de acțiuni pe anul trecut, s-a făcut un mai mare efort în stimularea actorilor justiției decât asupra consolidării integrității acestora, ceea ce ar fi redus eficacitatea acestui pilon. Împărtășiți acest punct de vedere?
Oleg Efrim: „Sigur, au fost anumite întârzieri, în anul 2013, care au fost generate de criza politică care jumătate de an ne-a ținut pe tușă și, respectiv, termenele pentru anumite acțiuni nu au putut fi realizate. Însă vreau să punctez anumite momente în acest domeniu menționat de către Transparency International – Moldova care au fost realizate împreună cu această organizație și cu experții de la această organizație. Mă refer la acel important pachet anticorupție din cinci legi care a fost promovat împreună cu Legea cu privire la majorarea salariilor și care le-a scăpat din vedere, atunci când au făcut această declarație. Sunt niște legi revoluționare, niște legi de la care avem așteptări foarte mari și așteptăm ca președintele țării să le promulge și să fie puse în aplicare. Am introdus concepte care nu au existat niciodată în Republica Moldova: testele de integritate, confiscarea extinsă a averilor, răspunderea penală pentru îmbogățirea ilicită, extinderea termenilor de interdicție pentru cei condamnați pentru corupție și multe altele. Deci acestea au fost un succes al anului 2013 și eu regret că ele au fost trecute cu vederea de către Transparency International – Moldova.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar oricum îmbunătățirea imaginii sistemului judiciar depinde, în mare parte, de prevenirea corupției. Și deocamdată cu acest flagel continuați să lucrați pe interior.
Europa Liberă: Aceasta ar putea fi numită marea curăţire în sistemul judecătoresc sau mai există ceva care trebuie întreprins?
Oleg Efrim: „Există un complex de măsuri care au fost deja adoptate şi vor fi şi altele pe care le vom adopta pentru a asigura că în sistemul judecătoresc lucrează doar acei oameni care merită să rămână acolo. Aici este şi sistemul de evaluare a performanţelor judecătorilor, lege care a fost adoptată în 2012 şi deja se aplică. Avem şi un judecător care a picat la testul de evaluare a performanţelor şi a fost concediat din sistem. Împreună cu monitorizarea foarte atentă din partea Consiliului Superior al Magistraturii şi al organelor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii stăm cu ochii pe magistraţii care admit încălcări. Sigur, sistemul este departe de perfecţiune. Iată, şi săptămâna trecută, am avut două cazuri care s-au luat iarăşi decizii împotriva Băncii Naţionale, mă refer la judecătorul de la Comrat, iar anterior a fost un judecător din Chişinău, care a făcut acelaşi lucru. Am o plângere din partea Băncii Naţionale, o examinez şi, cu siguranţă, voi porni procedură disciplinară.”
Europa Liberă: Bine, şi există precedentul magistratului de la Căuşeni. De ce nu se trag învăţăminte din aceste cazuri?
Oleg Efrim: „Îmi vine greu să vă răspund la această întrebare. Sigur că reacţia autorităţilor trebuie să-i determine pe aceşti judecători să înceteze să încalce legea.”
Europa Liberă: Aceasta trebuie să o faceţi dumneavoastră.
Oleg Efrim: „Aceasta o face Consiliul Superior al Magistraturii. Eu particip la acest proces. Din păcate, nu am competenţă ca să reacţionez unilateral, dar, poate, este corect din punctul de vedere al funcţionării sistemului judecătoresc. Dar neapărat voi insista ca să se ia măsuri cu aceşti judecători şi cu judecători care procedează la fel.”
Europa Liberă: Domnule Efrim, între timp, Amnesty International îşi arată îngrijorarea în legătură cu acţiunile organelor naţionale de drept care nu se grăbesc să le aplice pedepse celor care figurează în dosarul „7 aprilie 2009”. Ştim că, într-un fel, imaginea a avut de suferit şi pentru sistemul pe care îl reprezentaţi dumneavoastră. Dacă expiră aceşti cinci ani, pe urmă e mult mai greu să mai vorbim despre cei care trebuiau pedeapsa să o ispăşească. Aveţi un punct de vedere?
Oleg Efrim: „Un punct de vedere, sigur că, îl am. Pentru că autorităţile s-au mişcat aşa cum s-au mişcat, după anul 2009. Mă refer la Procuratură, care a gestionat dosarele în modul în care le-a gestionat. Toate dosarele despre care vorbeşte Amnesty sunt sau s-au aflat în instanţele de judecată. Există proceduri care urmează a fi respectate.”
Europa Liberă: Dar calitatea acestor şedinţe de judecată?
Oleg Efrim: „Avocaţii, sigur că, folosesc orice modalitate care le permite să tărăgăneze, să amâne un proces, ţinând cont că multe dintre ele sunt cu mulţi figuranţi, cu mulţi participanţi în acest proces. Neprezentarea măcar a unuia dintre ei la proces este motiv de amânare a şedinţei şi tot aşa. Deci nu pot să generalizez, să vorbesc despre toate cazurile, dar sunt absolut sigur că nu există rea intenţie din partea instanţelor de judecată care examinează aceste cazuri.”
Europa Liberă: Mai putem vorbi despre pedepsirea celor vinovaţi?
Oleg Efrim: „Orice pedeapsă trebuie să fie aplicată exclusiv în limitele legii. Pentru că, în caz contrar, riscăm să ajungem într-o altă extremă, dacă noi, cei din afara sistemului, vom decide cine este vinovat şi cine nu este vinovat. Doar un judecător poate să sancţioneze pe cineva, mai ales că, vorbim despre răspundere penală.”
Europa Liberă: În contextul continuării promovării reformei în domeniul justiţiei, auzim acum tot mai multe declaraţii din partea demnitarilor europeni care spun că s-a făcut cu dreptul primul pas în demararea acestei reforme. Pe de altă parte, tot ei insistă să spună că Republica Moldova trebuie şi pe mai departe să insiste pentru ducerea la bun sfârşit a acestei reforme în justiţie per ansamblu şi în domeniul de drept. Unde trebuie să insistaţi mai mult?
Oleg Efrim: „Sunt absolut de acord că urmează să insistăm în continuare asupra promovării transformărilor în domeniu, pentru că măcar şi Strategia de Reformare în Sectorul Justiției este prevăzută până în anul 2016, cu un plan foarte concret de acţiuni. Noi suntem la jumătate de termen. Şi pentru a putea beneficia în continuare de asistenţa financiară bugetară pentru transformările în justiţie din partea Uniunii Europene, avem indicatori de performanţă foarte clari. Dacă pentru anul trecut noi am executat o sută de procente aceşti indicatori, şi în decembrie 2013, în conturile Ministerului Finanţelor a prima tranşă de cincisprezece milioane de euro, acelaşi lucru trebuie să facem pentru anul 2014 şi anul 2015.”
Europa Liberă: Acum unde vor fi direcţionate fondurile europene?
Oleg Efrim: „Fondurile europene sunt direcţionate pentru acţiunile din Strategia de reformă a justiţiei. Deci banii nu decid europenii unde merg. Banii îi decidem noi după procedura bugetară.”
Europa Liberă: Dumneavoastră unde aţi decis să-i administraţi?
Oleg Efrim: „Acţiunile sunt foarte diverse. Absolut în toate domeniile.”
Europa Liberă: Unde vor fi direcţionaţi?
Oleg Efrim: „Începând de la infrastructură, introducerea tehnologiilor electronice, în sistemul judecătoresc.”
Europa Liberă: S-au făcut auzite voci care spuneau că nu neapărat banii trebuie să fie îndreptaţi spre modernizare sau spre a schimba veceul, încă nu ştiu ce. E nevoie totuşi mai mult să fie investit banul acolo unde de pe urma procesului de judecată are de câştigat cetăţeanul?
Oleg Efrim: „Exact acest lucru şi îl facem. Şi este o percepţie greşită că noi cheltuim banii pentru birotică şi pentru hârtie, deşi şi aceste lucruri sunt indispensabile pentru a munci. Chiar şi acolo unde construim sedii pentru instanţele de judecată, nu o facem pentru confortul judecătorilor. Cine nu a fost la Curtea de Apel Chişinău vara, într-o sală în care stau cincizeci de oameni şi la temperaturi de peste treizeci de grade, nu are cum să înţeleagă că, de fapt, un sediul adecvat pentru instanţa de judecată este, în primul rând, pentru justiţiabil, pentru confortul justiţiabilului. Pentru că, din punctul de vedere al cetăţeanului, justiţia nu este decât un serviciu public, care trebuie să fie prestat calitativ, aşa cum este şi oricare alt serviciu pe care îl aşteaptă de la stat.”
Europa Liberă: Domnule ministru, dar aveţi nevoie să crească, să sporească încrederea cetăţeanului în justiţie.
Oleg Efrim: „Inclusiv sediile adecvate şi solemnitatea procesului contribuie la încrederea cetăţeanului în justiţie. Şi din acest considerent, am direcţionat fonduri importante pentru construcţia sediului Curţii de Apel Chişinău prin care anual trec peste o sută de mii de oameni şi iniţierea construcţiei Judecătoriei în oraşul Ungheni. În rest, practic am finalizat reparaţiile sediilor în toate instanţele de judecată. Şi chiar, inspectând aceste sedii, vreau să vă spun că am rămas plăcut surprins de modul în care a fost cheltuit banul public şi cum arată instanţele de judecată în teritoriu.”