Mulți specialiști consideră că această măsură nu va aduce bani în plus la buget, ci doar satisfacție în rândul electoratului de stânga
Impozitul progresiv: măsură electorală sau economică?
Premierul român, Victor Ponta a reamintit miercuri că impozitarea diferențiată a veniturilor a fost însușită de guvern în strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014-2016 , strategie care prevede și creșterea cu 12,5 la sută a salariului minim
Practic după aproape 10 ani în care a funcționat cota unică de impozitare de 16 la sută, guvernul de centru-stânga din România vrea să renunțe la ea și propune o taxare cu 8, 12 și 16 la sută în funcție de veniturile obținute.
Cine va fi avantajat de această modificare? În primul rând electoratul socialist. Potrivit statisticilor circa 4 milioande salariați au salariul minim, jumătate dintre aceștia sunt bugetari, iar jumătate lucrează la firme private.
Pe de altă parte impozitul pe venit de 16 la sută din apoximativ 60 la sută, cât reprezintă costul muncii, înseamnă doar un sfert din taxarea muncii, după cum spun economiștii.
Cota unică de 16 la sută a dus, însă, la creșterea investițiilor și este susținută de mediul de afaceri din România.
În Uniunea Europeană șapte țări au adoptat cota unica, în special state cu economii emergente, prima dintre ele fiind Estonia, în 1991.
Cota unică este un mecanism fiscal simplu, care îi tratează pe toți contribuabilii în mod egal și care în plus simplifică birocrația.
Mulți economiști celebri, între care Friedrich Hayek și Milton Friedman consideră că rata unică de impozitare are avantaje evidente rezultate din absența discriminării pe care, inevitabil, impozitarea progresivă o produce între indivizi (Friedrich Hayek, Constituţia libertăţii, Institutul European, Iaşi, 1998; Milton Friedman (Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, adept până acum al cotei unice și în general al măsurilor de dreapta pare să-și fi schimbat la rândul lui optica, fiindcă atunci când a vorbit despre aș-numitul pachet de măsuri pentru stimularea consumului, a spus că acestea ar putea fi primul pas spre diferențierea impozitării.
Deja guvernul a fost de acord cu amânarea plății ratelor la bănci a celor care au salarii sub 400 de euro (1600 de lei), măsură etichetată de președintele Traian Băsescu drept una electorală.
Finanțiștii din zona socialistă consideră că în acest moment cota unică de 16 la sută nu mai aduce venituri suficiente, iar sistemele de pensii și de asigurări de sănătate private ar trebui susținute printr-un sistem de deduceri care să asigure în timp reducerea presiunii asupra sistemelor publice de asigurări sociale.
Impozitul progresiv susținut de guvernul român ar urma sa aiba trei cote: de 8% pentru salariile de pana la 800 de lei, de 12% pentru veniturile de la 800 de lei pana la 1.600 de lei, respectiv de 16% pentru veniturile ce depasesc 1.600 de lei pe luna. Mulți specialiști consideră însă că această măsură nu va aduce bani în plus la buget, ci doar satisfacție în rândul electoratului de stânga, cel pe care de altfel îl și vizează premierul român, dar deoacamdată nu există o analiza serioasă a efectelor introducerii impozitului progresiv.
Premierul român, Victor Ponta a reamintit miercuri că impozitarea diferențiată a veniturilor a fost însușită de guvern în strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014-2016 , strategie care prevede și creșterea cu 12,5 la sută a salariului minim
Practic după aproape 10 ani în care a funcționat cota unică de impozitare de 16 la sută, guvernul de centru-stânga din România vrea să renunțe la ea și propune o taxare cu 8, 12 și 16 la sută în funcție de veniturile obținute.
Cine va fi avantajat de această modificare? În primul rând electoratul socialist. Potrivit statisticilor circa 4 milioande salariați au salariul minim, jumătate dintre aceștia sunt bugetari, iar jumătate lucrează la firme private.
Pe de altă parte impozitul pe venit de 16 la sută din apoximativ 60 la sută, cât reprezintă costul muncii, înseamnă doar un sfert din taxarea muncii, după cum spun economiștii.
Cota unică de 16 la sută a dus, însă, la creșterea investițiilor și este susținută de mediul de afaceri din România.
În Uniunea Europeană șapte țări au adoptat cota unica, în special state cu economii emergente, prima dintre ele fiind Estonia, în 1991.
Cota unică este un mecanism fiscal simplu, care îi tratează pe toți contribuabilii în mod egal și care în plus simplifică birocrația.
Mulți economiști celebri, între care Friedrich Hayek și Milton Friedman consideră că rata unică de impozitare are avantaje evidente rezultate din absența discriminării pe care, inevitabil, impozitarea progresivă o produce între indivizi (Friedrich Hayek, Constituţia libertăţii, Institutul European, Iaşi, 1998; Milton Friedman (Capitalism şi libertate, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995).
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, adept până acum al cotei unice și în general al măsurilor de dreapta pare să-și fi schimbat la rândul lui optica, fiindcă atunci când a vorbit despre aș-numitul pachet de măsuri pentru stimularea consumului, a spus că acestea ar putea fi primul pas spre diferențierea impozitării.
Deja guvernul a fost de acord cu amânarea plății ratelor la bănci a celor care au salarii sub 400 de euro (1600 de lei), măsură etichetată de președintele Traian Băsescu drept una electorală.
Finanțiștii din zona socialistă consideră că în acest moment cota unică de 16 la sută nu mai aduce venituri suficiente, iar sistemele de pensii și de asigurări de sănătate private ar trebui susținute printr-un sistem de deduceri care să asigure în timp reducerea presiunii asupra sistemelor publice de asigurări sociale.
Impozitul progresiv susținut de guvernul român ar urma sa aiba trei cote: de 8% pentru salariile de pana la 800 de lei, de 12% pentru veniturile de la 800 de lei pana la 1.600 de lei, respectiv de 16% pentru veniturile ce depasesc 1.600 de lei pe luna. Mulți specialiști consideră însă că această măsură nu va aduce bani în plus la buget, ci doar satisfacție în rândul electoratului de stânga, cel pe care de altfel îl și vizează premierul român, dar deoacamdată nu există o analiza serioasă a efectelor introducerii impozitului progresiv.