CNSAS emite o a patra adeverință că președintele „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliție politică”.
În România președintele Traian Băsescu a fost absolvit încă o dată de acuzațiile adversarilor lui că ar fi colaborat cu Securitatea comunistă pe vremea când era căpitan de navă.
Opozanții președintelui Traian Băsescu au încercat în ultimii aproape zece ani de când ocupă această funcție să-i găsească legături compromițătoare cu Securitatea. Majoritatea ipotezelor plecau de la faptul că un fost comandant de navă, care călătorea permanent în afara țării nu putea să nu dea rapoarte Securității. Apoi, începând cu 1987, Traian Băsescu a fost reprezentantul la Anvers în Belgia, al Companiei Navrom, care era serviciul maritim românesc, o altă funcție care, în mod normal l-ar fi pus într-o relație directă cu Securitatea lui Ceausescu.
Astăzi Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a emis pentru a patra oară o adeverință potrivit căreia Traian Băsescu „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliție politică”. Avizele anterioare au fost date în 2002, 2004, iar în 2006 la cererea fostului președinte al României (din perioada 1996-2000), Emil Constantinescu a fost de asemenea confirmată necolaborarea lui Traian Băsescu.
Astăzi Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității a emis pentru a patra oară o adeverință potrivit căreia Traian Băsescu „nu a fost agent sau colaborator al Securității ca poliție politică”. Avizele anterioare au fost date în 2002, 2004, iar în 2006 la cererea fostului președinte al României (din perioada 1996-2000), Emil Constantinescu a fost de asemenea confirmată necolaborarea lui Traian Băsescu.
Totuși președintele României nu a negat niciodată relațiile pe care era nevoit să le aibă cu oamenii Securității, atunci când era căpitan de cursă lungă: „prin natura funcțiilor pe care le-am îndeplinit în timpul comunismului, dacă aș spune că n-am văzut ofițer de Securitate, aș fi cel puțin caraghios” spunea cu ani în urmă Traian Băsescu (interviu pentru Realitatea TV, 31 august 2006).
Președintele român a explicat de mai multe ori că înainte de 1989 a făcut probabil „mii de rapoarte”, dar că aceste rapoarte erau la fel ca cele pe care le făcea orice comandant de navă fie el britanic, suedez sau de oriunde altundeva.
Președintele român a explicat de mai multe ori că înainte de 1989 a făcut probabil „mii de rapoarte”, dar că aceste rapoarte erau la fel ca cele pe care le făcea orice comandant de navă fie el britanic, suedez sau de oriunde altundeva.
Scriitorul Andrei Plesu, care a fost o perioadă membru al Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, povestea intr-un interviu că a văzut la un moment dat „o notă dată de Băsescu referitoare la un conflict pe vapor” și că această notă suna cam așa „în ziua cutare, am făcut cutare, cutare subaltern a sărit la bătăie. S-a întâmplat cutare și cutare. Chestia m-a plictist foarte mult. Simplu fapt că acum trebuie să stau să scriu despre așa ceva mă enervează extraordinar” (Evenimentul Zilei, 29 septembrie 2010). Andrei Pleșu consideră că din „postura în care era, de căpitan de navă, nu avea cum să nu dea rapoarte”, numai că aceste note nu pot fi catalogate drept „poliție politică”
De altfel în aprilie 2006, Traian Băsescu le cere public serviciilor secrete, ministerului Apărării, Arhivelor Naționale, „tutoror instituțiilor care dețin documente privind pretinsele legături cu Securitatea din timpul regimului comunist” să le pună la dispoziția CNSAS, Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (comunicat al Administrației Prezidențiale din 11 aprilie 2006).
Până acum nici un fel de date oficiale nu îl incriminează pe președintele român, care, pe de altă parte, a decis pentru prima dată în 2005 să mute arhivele fostei Securități de la diversele structuri informative către CNSAS.
Până acum nici un fel de date oficiale nu îl incriminează pe președintele român, care, pe de altă parte, a decis pentru prima dată în 2005 să mute arhivele fostei Securități de la diversele structuri informative către CNSAS.
Datele scoase astăzi la iveală, nu doar că nu le slujesc inamicilor președintelui român, dar îi fac acestuia un serviciu de imagine, fiindcă din noile dosare rezultă cum, de pildă, în 1988, pe vremea când se afla la Anvers ca reprezentant al Navrom, Traian Băsescu a refuzat o firmă de profil, care a încercat să-i dea 30 de mii de franci belgieni, oferindu-se să-i mobilize și apartamentul închiriat, în schimbul unui contract de exclusivitate în furnizarea de piese și echipamente.
Traian Băsescu povestește într-unul din rapoartele găsite la CNSAS despre proprietarul firmei care a încercat să-l mituiască și face propuneri despre cum ar trebui să se raporteze partea română față de compania respectivă. Raportul dat astăzi publicității de Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității arată că este vorba despre două dosare pe care și-a reconfirmat verdictul de necolaborare pentru Traian Băsescu: unul de 86 de pagini și al doilea de 26 de volume din care au fost identificate pasaje referitoare la Traian Băsescu în peste 100 de file.
CNSAS funcționează în România din 1999, dar verdictele sale de poliție politică nu au dus cu adevărat la epurarea insituțiilor autohtone de turnătorii securității lui Ceaușescu. Lustrația lor s-a făcut mai degrabă pe cale naturală, odată cu dispariția colaborațoniștilor regimului comunist.