Judecătorii Curții Constituționale din România au decis că peste două treimi dintre schimbările propuse de Parlament sunt neconstituționale
Este greu de crezut că actuala Constituție a României va mai putea fi modificată anul acesta, așa cum și-au propus liderii coaliției de guvernământ, care intenționau să organizeze referendumul de adoptare a noii Legi Fundamentale în luna mai odată cu alegerile europarlamentare.
Judecătorii Curții Constituționale din România au decis că peste două treimi dintre schimbările propuse de Parlament sunt neconstituționale și urmează să motiveze această constatare în următoarele două săptămâni.
Este pentru a doua oară în acest an când Curtea respinge propuneri importante ale coaliției de centru-stânga, care se află la putere, după ce luna trecută a fost declarată neconstituțională Legea descentralizării.
Deciziile Curții Constituționale au modelat politica internă din România în ultimii ani, iar în situații extreme de dificile, judecătorii acestui for au fost cei care au reușit să mențină echilibrul.
A fost, de exemplu, cazul referendumului pentru suspendarea președinelui Traian Băsescu din vara anului 2012, pe care Curtea l-a declarat invalid, pornind de la faptul că au absentat de la scrutin mai mult de jumătate din numărul românilor cu drept de vot.
85 din cele 128 de schimbări propuse de Parlamentul de la București în Noua Constituție au fost declarate neconstituționale, după trei zile de dezbateri în interiorul Curții Constituționale.
Intre acestea chiar elementul central al proiectului de revizuire a fost respins, adică articolul care descrie modul în care președintele desemnează un candidat pentru funcția de premier.
Socialiștii și liberalii români ar fi vrut să-l constrângă pe președinte să desemneze ca prim-ministru candidatul partidului care a obținut cele mai multe voturi, pentru a evita situațiile din ultimii zece ani în care șeful statului a schimbat majoritățile obținut prin vot în urma negocierilor cu partidele.
În 2004, de exemplu, după alegerile parlamentare socialiștii aveau cel mai mare scor, dar Traian Băsescu a schimbat cursul lucrurilor și a adus la putere formațiunile de dreapta folosindu-se de o „soluție imorală”, definită în acest fel chiar de președinte: alături de alianța de dreapta, din care făceau parte atunci și liberalii, Traian Băsescu i-a adus și pe conservatorii lui Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor (creionând o guvernare din UDMR, PC - partid care atunci se numea PUR, Partidul Umanitar Român-plus Alianța Dreptate și Adevăr, compusă din PD, partidul care l-a propulsat pe Traian Băsescu și PNL).
Traian Băsescu a folosit ecuații similare de mai multe ori, inclusiv în 2009, înainte și după alegerile prezidențiale, fiindcă textul actualei Constituții îl obligă pe șeful statului să-l numească premier pe reprezentantul partidului câștigător în alegeri, numai dacă acest partid are majoritatea absolută în Parlament, dacă nu, președintele în urma consultărilor desemnează un candidat capabil să-și construiască propria majoritate (Art.103: Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament).
Așadar Curtea Constituțională din România pare să-i lase în continuare președintelui suficientă marjă de manevră în nominalizarea premierului, pornind poate și de la faptul că este omul politic ales cu cele mai multe voturi, dar și de la filosofia politicii de coaliție, pe care s-au bazat guvernele în ultima perioadă și care se poate baza inclusiv pe capacitatea șefului statului de a coagula alianțe de guvernare.
Curtea a respins deasemenea interzicerea traseismului politic. Proiectul Noii Constituții prevedea că un parlamentar care trece de la un partid la altul își pierde mandatul, numai că tot în acest proiect apare faptul că mandatul parlamentar„“este reprezentativ”, altfel spus el este dat de către alegători și potrivit pricipiului reciprocității doar alegătorii ar putea să i-l retragă, de pildă, printr-un referedndum.
O altă prevedere a proiectului constituțional, criticată dur de organizațiile neguvernamentale, se referă la posibilitatea folosirii probelor ilegale numai când sunt în favoarea acuzatului, nu și atunci când le utilizează procurorul. Curtea Constituțională a decis că și acest articol este neconstituțional, probabil, fiindcă principiul egalității intrumentelor între acuzare și apărare este în acest caz încălcat în favoarea infractorilor.
În urma analizei pe care au făcut-o judecătorii constituționali din România s-ar putea trage concluzia că proiectul Noii Constituții este compromis, fiindcă 26 de propuneri încalcă limitele revizuirii, alte 12 ar trebui eliminate, în vreme ce 38 dintre noile articole au nevoie de reformulări.
În condițiile în care principalii actori ai coaliției de guvernământ din România, liberalii și socialiștii se află de mai multe luni într-un conflict mocnit, iar de zece zile într-o criză guvernamentală, e puțin probabil ca aceștia să revină la ideea modificării Constituției, într-un an în care urmează două scrutine, unul europarlamentar și altul prezidențial.