...și a adoptat politici economice care se adresau întregii țări fără să țină cont de specificități și de eterogenitatea spațiului.
Această abordare nediferențiată a făcut ca multe spații să sufere un proces de sărăcire, de scădere economică și a nivelului de trai.
Potrivit ultimelor date publicate de Eurostat, care este istitutul statistic al Comisiei Europene, regiunea de dezvoltare Nord-Est a României rămâne cea mai săracă din Uniunea Europeană. Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României este formată din județele Botoșani, Iași, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui și alături de regiunea bulgărească Severozapaden are cel mai mic Produs Intern Brut pe cap de locuitor 7200 de eruo/an, reprezentând doar 29 la sută din media europeană, care se situează la 25.000 de euro pe an.
La polul opus se află regiunea București-Ilfov care se dovedește mai bogată decât oricare dintre regiunile unor țări ca Portugalia, Grecia, Ungaria, Polonia, Slovenia sau Bulgaria. Regiunea București-Ilfov are un Produs Intern Brut pe cap de locuitor de 30.700 de euro, ceea ce înseamnă 122 la sută din media europeană.
România înregistrează astfel cele mai mari discrepanțe din Uniunea Europeană atât în ceea ce privește puterea de cumpărare cât și Produsul Inten Brut pe cap de locuitor.
În vreme ce Regiunea de Nord-Est este polul sărăciei, București și împrejurimile se află pe locul al doilea intre regiunile celor 12 state care au aderat la Uniunea Europeană după 2004, având un PIB pe cap de locuitor de 122 la sută față de media europeană.
Așadar, doar regiunea de dezvoltare București-Ilfov se află peste media europeană. Următoarea zonă cea mai bine plasată din România este Regiunea de Vest, care cuprinde județele Timiș, arad, Caraș-Severin și Hunedoara.
Această regiune a înregistrat un PIB pe cap de locuitor de 13.500 de euro pe an, adică 54 la sută din media Uniunii Europene, calculată de Eurostat.
Hărțile de dezvoltare ale României indică diferențe mari între județele din vestice, aflate în curbura carpatică și celelate din sud au est, cu excepția Bucureștiului. Astfel spre exemplu în Transilvania sunt 9 aeroporturi, în vreme ce în restul țării doar 7, numărul de firme active este deasmenea semnificativ mai mare în județele din centru și din vest, prin comparație cu restul României, exceptând capitala, în vreme ce deasemnea cele mai mari valori ale ocupării în domeniul terțiar al economiei, adică servicii, turism, companii utilitare se află în primul rând în cele din județele din Ardeal.
Buzunarele sărăciei din România rămân județele agricole aflat la nord de Dunăre ( Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița).
Polarizarea în creștere între centrele dezvoltate, în special Bucureștiul și județele din Vest, plus Iașiul și Constanța și județele sărace, axate pe agricultură și valorificarea materiilor prime arată incapacitea guvernului de la București de a găsi soluții pentru echilibrarea socială și economică.
Aceste discrepnțe se regăsesc și în hărțile electorale, dar și în educația populației din diferite regiuni, fiindcă, spre exemplu, numărul de profesori este mai mare în zonele mai dezvoltate decât în celelalte, la fel și numărul de universități și de absolvenți de studii superioare raportat la numărul de locuitori.